Credincioși din întreaga țară au participat, în zilele de 14 și 15 august, la hramul Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Izvoru Mureșului, județul Harghita.

În ajunul Praznicului Adormirii Maicii Domnului, în Altarul de vară al așezământului monahal, a fost oficiată slujba Vecerniei unită cu Litia, urmată de Prohodul Maicii Domnului. Sfintele slujbe au fost săvârșite de Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei și Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, împreună cu un sobor numeros de preoți și diaconi.

La finalul Prohodului, Preasfințitul Părinte Galaction a adresat credincioșilor și pelerinilor prezenți un cuvânt de învățătură: ,, Ne-am învrednicit și în acest an să aducem cinstire Preasfintei Fecioare Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos, la praznicul adormirii sale.

În tradiția și rânduiala credinței noastre creștine ortodoxe, cinstirea Sfinților ocupă un loc deosebit, pentru că, potrivit mărturiei Sfintelor Evanghelii, dar și mărturiilor Sfintei tradiții, Sfinții mijlocesc necontenit pentru noi cele de folos pentru viața și pentru mântuirea noastră. Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului Iisus Hristos, este cea dintâi și cea mai puternică mijlocitoare către tronul Preasfintei Treimi pentru noi, pentru că, așa cum citim în Sfintele Evanghelii, Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul Său, a încredințat-o să fie Maică a Bisericii, Maica tuturor celor care, la propovăduirea Sfinților Apostoli, vor crede în învățătura sa dumnezeiască și mântuitoare. Și Maica Domnului este aceea care a lucrat așa de multe minuni în mijlocul poporului credincios, încât nu pot fi cuprinse în scris toate minunile pe care le-a lucrat Maica Domnului Hristos, arătând că este cu adevărat Maica iubitoare de fii, Maica tuturor creștinilor, Maica Bisericii.“

În continuare, potrivit rânduielii, ierarhii, clericii și credincioșii au înconjurat biserica mănăstirii, purtând icoana Adormirii Maicii Domnului, realizată în atelierul sfintei mănăstiri.

În ziua Praznicului, cunoscut în popor și sub denumirea de „Sfânta Maria Mare”, cei doi ierarhi au săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Altarul de vară, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Naum a rostit un cuvânt de învățătură:,, Dintre toate semnele dumnezeiești care au însoțit minunatul eveniment al Adormirii Maicii Domnului, Tradiția Bisericii păstrează, cu deosebită evlavie, amintirea adunării, din toate colțurile lumii, a Sfinților Apostoli ai lui Hristos, care au ajuns în chip minunat la Ierusalim pentru a fi martori la ultima și cea mai mare taină a Pururea Fecioara Maria – Preasfânta, Preacurata și Preanevinovata Născătoare de Dumnezeu: biruitoarea și slăvita ei înălțare la Cer și la viața veșnică. Acest eveniment a încununat nu doar viața sa sfântă și bineplăcută lui Dumnezeu pe pământ, ci și întregul plan mântuitor al Ziditorului, Care ne-a chemat la viață după chipul Său, pentru ca și noi să ne asemănăm Lui, așa cum și El S-a făcut asemenea nouă în toate, afară de păcat.

Din acel moment al Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și până astăzi, pomenirea de către Biserică a slăvitei ei mutări la cer adună pe toți cei credincioși făgăduinței lui Dumnezeu în Hristos Iisus, pentru a trăi împreună bucuria acestui „întâi rod” al Învierii, pe care îl avem în persoana îndumnezeită și preaslăvită a Maicii Domnului. Această pomenire ne adună și pe noi astăzi aici, în această mănăstire primitoare, închinată Adormirii Maicii Domnului, unde, și în acest an, ni se oferă prilejul binecuvântat de a exprima în frățească comuniune credința și nădejdea noastră în Înviere, bucurându-ne de cea mai grăitoare biruință a vieții asupra morții. Căci noi toți credem și știm că ceea ce s-a petrecut în această zi cu Preasfânta Fecioară ne descoperă voia lui Dumnezeu și pentru fiecare dintre noi, cei ce mărturisim Numele Fiului ei – Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Așa cum se întâmplă cu orice aspect al vieții și al destinului veșnic al omului, și trecerea noastră în veșnicie este rod al conlucrării noastre sinergice cu Dumnezeu în lucrarea mântuirii noastre. În persoana Maicii Domnului avem cea mai desăvârșită și vrednică de urmat pildă a acestei împreună-lucrări și sinergii. Din Sfânta Scriptură și din Sfânta Tradiție a Bisericii cunoaștem aproape toate amănuntele vieții sale sfinte și bineplăcute lui Dumnezeu – o viață care a atins sfințenia și desăvârșirea cele mai înalte cu putință pentru un om. Știm, de asemenea, că tocmai pentru aceasta a fost aleasă, ca să aducă partea omenească în marea taină a Întrupări, devenind Maică după trup a Fiului și Cuvântului lui Dumnezeu, prin Care s-a împlinit planul proniator al lui Dumnezeu pentru mântuirea neamului omenesc.

Însă persoana și viața Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, precum și sfințenia și desăvârșirea pe care în viața aceasta pământească și trecătoare, nu putem și nu se cade a le socoti drept ceva ce ar fi fost cu putință numai pentru eaDeși este „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii ”, după cum pe drept o preamărim până astăzi, ea nu este o excepție din neamul omenesc, iar cele dobândite de ea sunt cu putință fiecăruia dintre noi.Toți suntem chemați – potrivit mărturiei descoperirii dumnezeiești (1 Tim. 2:4) și potrivit legii și conștiinței sădite în inimile noastre – să ajungem la aceeași sfințenie și desăvârșire la care a ajuns și Preasfânta Maică a lui Dumnezeu. Și evenimentul pe care îl prăznuim astăzi, această luminată sărbătoare pe care o cinstim, este cea mai grăitoare și mai neclintită mărturie a tuturor acestor adevăruri.De aceea, să nu o privim pe Maica Domnului ca pe o fericită excepție din neamulomenesc, ci să ne străduim a-i urma exemplul. La dragostea noastră pentruea și la rugăciunile pentru cereasca ei mijlocire, să adăugăm și dorința, și osârdia de a urma și noi, după puterea fiecăruia, calea pe care ea a străbătut-o până la viața veșnică și la Împărăția lui Dumnezeu, unde Dumnezeu Cel iubitor de oameni, ca un Părinte plin de dragoste față de toate fiii Săi, ne așteaptă pe toți. Parcursul istoric al Sfintei Biserici și întregul sobor al sfinților bineplăcuți lui Dumnezeu din toate veacurile mărturisesc limpede că aceasta este cu putință și de atins pentru fiecare dintre noi, chiar și pentru cel mai mare dintre păcătoși. În aceste vremuri de grele și apăsătoare încercări pentru omenire, de sângeroase războaie fratricide, de noi și nemaivăzute în trecut chipuri de tiranie și despotism, precum și de tot felul de manifestări ale asupririi și violenței omului împotriva aproapelui său, să ne fie praznicul Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu prilej de a ne întoarce iarăși la bucuria credinței și nădejdii noastre celei mai În aceste zile în care atâta violență și moarte se revarsă pretutindeni, în țară și în lume, când, în ciuda tuturor marilor și neîndoielnicelor realizări ale civilizației noastre creștine, viața omului pare din nou lipsită de preț, iar tot ceea ce știm că o sfințește se vede întinat, să rugăm pe Preasfânta Maică a lui Dumnezeu și pe Fiul ei Cel Dumnezeiesc, Domnul nostru Iisus Hristos, pentru toate jertfele nevinovate ale urii omului față de om, pentru pace și mângâiere celor ce suferă și se află în întristare pretutindeni, și pentru sălășluirea acelei păci dumnezeiești pe care ea a adus-o cândva în lume și în toată făptura prin nașterea Dumnezeiescului Prunc.

Cu aleasă recunoștință pentru invitația frățească de a fi din nou împreună în această zi luminoasă a Adormirii Maicii Domnului, ne rugăm cu stăruință pentru toți cei de față – ierarhi, cinstiți părinți, obște monahală și credincioși – precum și pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, de care ne leagă aceeași credință și nădejde, dar și legături seculare de prietenie sinceră și dragoste frățească.

Prin rugăciunile și mijlocirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pacea lui Hristos și mila Sa cea mare să fie cu noi toți!

Un praznic luminos și binecuvântat!“

După Sfânta Liturghie, la momentul rânduit, Preasfințitul Părinte Andrei a hirotesit întru arhidiaconi, pe seama Catedralei Episcopale, pe preacucernicii părinți diaconi Marin Ștefan Alexandru și Marin Ciprian Ilie.

În încheiere, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt despre importanța Maicii Domnului în sânul poporului român :,,Maica Domnului este chemată în toate rugăciunile Bisericii pentru că ea este cinstită în cultul nostru ortodox după Sfânta Treime. Maica Preacurată este ocrotitoarea tuturor familiilor. De ce? Pentru că Maica Domnului a fost mamă și știe cât de greu este cuvântul mamă.

Ea a purtat sarcina tuturor, a născut, a crescut pe pruncul Hristos și cunoaște nevoile tuturor familiilor. Maica Domnului este mamă a suferințelor și a durerilor. Ea înțelege și simte orice suferință a părinților.

Nu simte mama necazul copiilor, nu simte mama necazul din familie? Îl simte foarte bine. De aceea, Maica Domnului este bucuria tuturor celor necăjiți, așa cum o numim în acatistul bucuriei tuturor necăjiților. Maica Domnului este ocrotitoarea fecioarelor și a tuturor tinerilor, este ocrotitoarea mănăstirilor, a călugărilor și a călugărițelor care se nevoiesc în sfintele mănăstiri.

Este ocrotitoarea obștilor monahale care au fii și fiice duhovnicești, este ocrotitoarea ierarhilor, ocrotitoarea preoților și a diaconilor, pentru că Fiul ei Cel Unul Născut, Mântuitorul Iisus Hristos, este Arhiereul Cel Veșnic. Este ocrotitoarea văduvelor și a orfanilor și a tuturor celor care nu au pe nimeni pe pământ ca să îi miluiască.

În ziua de Sfântă Mărie Mare avem sărbătoare legală. Aducem mulțumire și laudă Născătoarei de Dumnezeu pentru tot ajutorul pe care l-a dăruit poporului român de la nașterea lui în istorie și până astăzi. Ca popor român creștinat printr-un botez lent, dar în același timp profund, ca să poată birui ispitele, să poată birui valurile popoarelor migratoare, să poată birui necazurile și suferințele istoriei.

De aceea, Maica Domnului iubește România, pentru că România este grădina Maicii Domnului. Nicăieri în lume nu veți întâlni atâtea biserici, mănăstiri și schituri ca la poporul român, pentru că poporul dintotdeauna a avut o evlavie deosebită față de Mama lui Dumnezeu, mama mamelor noastre și a noastră a tuturor credincioșilor. De aceea o rugăm astăzi să ne ajute Bunul Dumnezeu și Maica Preacurată să simțim ajutorul ei atunci când o chemăm în rugăciune și când îi citim Acatistele și Paraclisele ei.“

În continuare Preasfinția Sa a adus mulțumiri ierarhilor prezenți, clerului slujitor, Preacuvioasei Maici Starețe, Stavrofora Miriam Oprea, și obștii monahale, oficialităților centrale, județene și locale, precum și tuturor credincioșilor veniți să se închine la hramul mănăstirii.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de obștea de maici a Sfintei Mănăstiri.

© Episcopia Covasnei și Harghitei, Arhid. Alexandru Moroianu