Miercuri, 11 februarie 2026, la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Miercurea Ciuc, județul Harghita, a avut loc Sinaxa monahală a Episcopiei Covasnei și Harghitei, la care au participat stareții, starețele și duhovnicii așezămintelor monahale din cuprinsul eparhiei. Lucrările sinaxei s-au desfășurat în prezența și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei.

Înainte de începerea Sinaxei Monahale, în Catedrala Episcopală „Acoperământul Maicii Domnului”, Preasfințitul Părinte Andrei a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de stareți, duhovnici și diaconi.

În cadrul Sfintei Liturghii, la momentul rânduit, Preasfinția Sa l-a hirotesit întru protosinghel pe Preacuviosul Părinte Ieroschimonah Lavrentie, egumenul Metocului Episcopal „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din municipiul Gheorgheni, județul Harghita.

Răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie au fost oferite de obștea de maici a Mănăstirii „Sfântul Ierarh Nicolae”.

În cadrul sinaxei monahale, Preasfinția Sa a susținut un cuvânt de învățătură intitulat „Canonizarea sfinților după învățătura și rânduielile Ortodoxiei”, în care a subliniat importanța și înțelesul profund al canonizării în viața Bisericii, evidențiind atât temeiurile teologice, cât și rânduielile istorice și actuale ale acestui act solemn. De asemenea, Preasfinția Sa a amintit bogăția sfințeniei din Biserica Ortodoxă Română și a încheiat printr-un îndemn la cinstirea și urmarea sfinților.

,,Prin canonizarea sfinților se înțelege așezarea în rândul sfinților a unor creștini trecuți din viața aceasta pământească și care au strălucit prin credință, prin trăire cât mai desăvârșită, sau prin fapte care au atras proslăvirea lor de către Dumnezeu.”

„Majoritatea sfinților pe care îi cunoaștem au fost mai întâi cinstiți de popor care a simțit lucrarea harului Dumnezeiesc, iar Biserica a confirmat această sfințenie pe care Bunul Dumnezeu a dăruit-o sfinților și pe care poporul a simțit-o duhovnicește. Biserica nu dăruiește sfințenia, ci sfințenia vine de la Dumnezeu prin Biserică, dar și prin multele nevoințe ale sfinților. Biserica constată și proclamă sfințenia, adică în limbaj teologic, Biserica este cea care canonizează sfinții.”

„În Biserica Ortodoxă Română, canonizarea este un act de hotărâre a Sfântului Sinod, iar proclamarea canonizării se face într-un cadru liturgic la sfârșitul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. Această proclamare înseamnă că se aduce la cunoștința clerului și credincioșilor actul canonizării printr-un Tomos de canonizare al Sfântului Sinod.”

„Din anul 1950 și până în anul 2026, Biserica Ortodoxă Română a avut binecuvântarea de la „Dumnezeu drăguțul”, ca să poată canoniza și proclama solemn cinstirea mai multor sfinți. Au avut loc 116 canonizări și a fost proclamată sfințenia a 184 de sfinți. În calendarul Bisericii noastre avem 184 de sfinți români.”

„Toți sfinții canonizați în acești ani au fost înscriși în calendarul Bisericii, întrucât au fost constatate în viața lor semnele sfințeniei: ortodoxia credinței, viața sfântă plină de smerenie, pocăință și rugăciune, iubire milostivă față de aproapele, mărturisirea credinței, iar uneori facerea de minuni, precum și evlavia poporului binecredincios față de ei.”

„Astfel, canonizarea sfinților în Biserica Ortodoxă stă sub ocrotirea Sfântului Duh, care „sfințește pe tot omul ce vine în lume” și care desăvârșește viața religios morală a creștinilor, întărește dreapta credință și mântuiește sufletele noastre.”

În încheiere, Preasfinția Sa a îndemnat la cinstirea sfinților români și la urmarea exemplului lor de credință, jertfelnicie și mărturisire, subliniind că ei rămân ocrotitorii și călăuzitorii noștri spre mântuire.

De asemenea, au fost aduse la cunoștința celor prezenți ultimele hotărâri ale Sfântului Sinod referitoare la buna rânduială și disciplina vieții monahale. În cadrul dialogului care a urmat, monahii și monahiile au avut posibilitatea de a adresa întrebări și de a dezbate teme de actualitate din viața bisericească și monahală.

În cadrul Episcopiei Covasnei si Harghitei există zece mănăstiri, trei schituri și șase metocuri, unde viețuiesc aproximativ 120 de monahi și monahii.

© Episcopia Covasnei și Harghitei / Arhid. Alexandru Moroianu