În Duminica a patra după Paști, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a slujit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la Biserica ,,Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Parohia Platonești, județul Harghita.

Inainte de începerea Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a binecuvântat cu untdelemn sfințit și aghiasmă lucrările care s-au efectuat la exteriorul edificiului.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a tâlcuit cuvântul pericopei evanghelice, spunând: ,,Aflându-ne în Lumina Sfântă a Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în cea de-a patra Duminică după Paști, Biserica noastră străbună face pomenirea Sfintei Evanghelii după Sfântul Ev. Ioan, în care se amintește despre minunea săvârșită de către Mântuitorul la Scăldătoarea din Vitezda. În calendarul zilei, regăsim aceasta duminică ca fiind cea a slăbănogului. Descrierea minunii vindecării slăbănogului de la Vitezda este consemnată decât la Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan în capitolul 5, versetele de la 1-15, ale Evangheliei sale. Ea are un bogat mesaj teologic, dar în acelasi timp și câteva învățături morale. Mântuitorul se află pentru a doua oară la Ierusalim, cu ocazia sărbătorii iudaice, prilej cu care săvârșește minunea de la Poarta Oilor. Aceasta era una dintre porțile prin care se intra în Cetatea Sfântă a Ierusalimului. Aceasta se afla în vecinătatea bazinului, a scăldătorii unde se aflau cele 5 pridvoare. Traducerea cuvântului ,,Vitezda” din ebraica veche, se face prin ,,Casa îndurării/a milei”. Din textul pericopei evanghelice aflăm că se aflau o mulțime de oameni suferinzi, așteptând mișcarea apei, deoarece din când în când, în scăldătoare se cobora îngerul Domnului și tulbura apa și oricine intra întâi primea vindecare, de orice boală era cuprins. Acolo se afla și acest bărbat bolnav, a cărui suferință era de 38 de ani. Mântuitorul Iisus Hristos îl vede, se apropie de acesta și îl întrebă daca dorește a se însănătoși. Bolnavul își mărturisește durerea singurătății sale, fără a se plânge de boală, iar Mântuitorul îi oferă mângâiere, vindecarea nădăjduită. Hristos îl vede, îi cunoaște durerea ca Dumnezeu și îi cere împreună -lucrarea pentru vindecare, încercându-i prin aceasta credința. După cum mărturisește textul biblic, boala își avea izvor în viața sa păcătoasă. Bolnavul era suferind așadar și trupește și sufletește. Suferința singurătății l-a adus aproape de deznădejde. Iisus Hristos îl cercetează și îl vindecă de ambele suferințe: ia-ți patul tău și umblă și mergi la casa ta …și să nu mai păcătuiești ca să nu îți fie ceva mai rău. Vindecarea avea sa aducă iarăși cârtirea celor de la templu, deoarece era zi de sâmbătă, însă omul deși nu știa inițial cine Îi este Vindecătorul, văzându-L pe Mântuitorul care îl găsise în templu, Îl mărturisește fără teamă în fața evreilor. Și noi suntem chemați așadar a înțelege că Dumnezeu ne căută în suferința noastră, în singurătate, dar și în sănătate, iar locul de mulțumire este cel al Bisericii”.

Cu acest prilej, Preasfinția Sa l-a hirotesit Iconom Stavrofor pe Preacucernicul Părinte Paroh Bobric Gheorghe Marius, iar doamnei Platon Maria i-a oferit Ordinul Eparhial ,,Mărturisitorii credinței străbune” pentru mireni.

© Episcopia Covasnei și Harghitei