Astăzi, de sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt – Rusaliile, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la Catedrala Episcopală din Miercurea Ciuc.

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a spus credincioșilor: ,,Astăzi, Biserica noastră prăznuiește Sărbătoarea Cincizecimii sau Pogorârea Duhului Sfânt. În popor o numim Rusalii, iar în vechime însemna sărbătoarea trandafirilor. Aceasta este sărbătoarea constituirii Bisericii lui Hristos, văzută pe pământ ca fiind comunitatea divino umană care adună în lucrarea Duhului Sfânt popoare diferite.

Hristos le-a spus ucenicilor să nu se depărteze de Ierusalim pentru că El se va duce la Tatăl și va trimite pe Duhul cel mângâietor. La numai 10 zile de la Înălțarea Domnului la ceruri si la 50 de zile de la Înviere, Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostolii care de data aceasta erau adunați cu toții într-o casă în Ierusalim. Astăzi, această făgăduință se împlinește. Duhul Sfânt coboară „ca un vuiet de vânt” și Se arată „în chip de limbi ca de foc”, așezându-Se peste fiecare dintre apostoli (Fapte 2, 2-3).

Conform învățăturii biblice a Vechiului Testament, iudeii sărbătoreau Cincizecimea. Erau adunați foarte multi evrei din diaspora, fiind prezenți cu toții la Templul din Ierusalim. Unii dintre ei își uitase limba maternă și vorbeau limba poporului unde trăiau, deseori având nevoie de tălmaci.

În tradiția creștin-ortodoxă, Cincizecimea și cifra 7 din Vechiul Testament au o profundă încărcătură simbolică și teologică. Acestea sunt legate de împlinirea vremii, sfințirea timpului și de lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu în istorie. Cincizecimea este sărbătorită după 7 săptămâni, (7×7 = 49) + 1 zi, adică 50 de zile de la Invierea Mântuitorului.

Cifra șapte are și alte conotații simbolice. In vechime se folosea sfeșnicul cu 7 brate, la evrei era numit Menola = cel ce luminează, care simbolizează lumina. După 7 x 7 ani – anul jubileu (al 50-lea an), în care se eliberau sclavii și se restituiau pământurile (Levitic 25). În Vechiul Testament, cifra 7 era simbolul zilei de odihnă – sabat.

Această lucrare a Duhului Sfânt ne arată sfințirea ucenicilor pentru a merge să binevestească Evanghelia lui Hristos la toate popoarele, de aceea atunci când vorbeau îi auzeau și înțelegeau și cei care nu cunoșteau limba ebraică. Această minune s-a arătat ca să ne arate că toate neamurile sunt chemate la masa Împărăției lui Dumnezeu.

Lucrarea Duhului Sfânt prin Hristos unește umanitatea cu dumnezeirea, așa cum mărturisim în Crez ,,S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om.; Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit”

Ce ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur:
,,Sfântul Duh nu s-a pogorât decât după Înălțarea Domnului la Cer, când ne-a împăcat cu Dumnezeu Tatăl, când firea umană a fost curățită prin ascultare până la moarte” (Sfântul Ioan Gură de Aur). Fiul a făcut ascultare de Tatăl, a venit în lume să se nască și să crească și pe noi să ne mântuiască.

În lucrarea sa dogmatică, Sfântul Mărturisitor Dumitru Stăniloae ne spune așa:
,,Din perspectivă Dogmatică, Rusaliile reafirmă credința în prezența activă a Duhului Sfânt în istorie și viața personală a fiecărui creștin. În același timp, această sărbătoare ne îndeamnă la responsabilitate, ca și membrii ai Trupului lui Hristos. Suntem chemați să fim martori ai evangheliei, încurajați și îndrumați de Duhul Sfânt, pentru a contribui la edificarea unei societăți întru adevăr, dreptate și iubire” (Sfântul Mărturisitor Dumitru Stăniloae).

După rostirea celor 7 rugăciuni sfințitoare din cadrul slujbei Vecerniei, Preasfinția Sa a binecuvântat cu aghiasmă ramurile de tei, care simbolizează Duhul Sfânt care s-a pogorât în chip de limbi de foc asupra Sfinților Apostoli, apoi acestea au fost împărțite credincioșilor ca semn al binecuvântării.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Corala ,,Pocrov” a Catedralei Episcopale.

© Episcopia Covasnei și Harghitei