Grupul de Experți pentru Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) al Consiliului Europei a publicat vineri o declarație în care avertizează că exploatarea copiilor s-a intensificat în pandemia de COVID-19 și că tot mai puține victime sunt identificate și ajutate. Anumite atitudini și realități facilitează fenomenul. Informarea și conștientizarea pot salva vieți.

De Ziua UE împotriva Traficului de Persoane, GRETA le-a cerut țărilor membre UE să coopereze cu societatea civilă și sectorul privat pentru combaterea fenomenului de trafic, abuz și exploatare a persoanelor.

Internetul a devenit mediul predilect în care se desfășoară exploatarea, informează oficialii europeni. Ei au mai constatat că în statele UE a scăzut numărul de victime identificate, există lipsuri mari în furnizarea de servicii pentru victime și întârzieri în procedura penală.

Un raport recent al Departamentului de Stat SUA spune că în România „serviciile dedicate victimelor minore ale traficului de persoane au rămas inadecvate” și că „autorităţile au anchetat, pus sub acuzare şi condamnat un număr mai mic de traficanţi”.

În România, marea majoritate de victimelor traficului sunt minore și femei, în special din familii sărace sau destrămate, dar nu numai.

Acestea sunt introduse în prostituție prin înșelăciune. Metoda predilectă de recrutare este metoda Loverboy – iubitul:  un traficantul mimează că s-a îndrăgostit de ea, o face să se îndrăgostească de el, apoi o obligă să se prostitueze prin diverse metode de coerciție sau șantaj.

Sau pur și simplu o vinde, după ce i-a câștigat încrederea.

Geplaatst door eLiberare op Zaterdag 18 juli 2020

Statistici dureroase

  • 74% din victimele traficului de persoane din Uniunea Europeană provin din România
  • 61% din victimele traficului de persoane din Uniunea Europeană sunt recrutate pentru exploatare sexuală
  • Numai 0,2-0,4% dintre victime reușesc să scape, iar dintre ele și mai puține depun plângere împotriva traficanților.
  • 1 din 100.000 de traficanți sunt condamnați penal
  • un sfert dintre victime sunt minore.

Atitudinile care facilitează fenomenul

Părintele Patriarh Daniel afirma anul trecut că traficul de persoane constituie o formă de sclavie modernă și de profundă degradare a persoanei umane „ca făptură a lui Dumnezeu”.

Dar cum este posibil ca o țară ortodoxă ca România să furnizeze majoritatea fetelor și femeilor traficate din Uniunea Europeană?

O analiză explică fenomenele și atitudinile care conduc la această realitate nedorită:

  • Lipsa de informare publică despre fenomen, la care contribuie și refuzul victimelor de a vorbi
  • Destrămarea familiilor prin divorț sau plecare la muncă în străinătate și acceptabilitatea tot mai mare a începerii relațiilor intime înainte de căsătorie: în căutarea iubirii, fetele care cresc fără tată, sau în general lipsite de iubirea din familie, cad ușor victimă traficanților.
  • Separarea artificială (din motive ideologice) făcută „între industria exploatării sexuale și traficul de persoane. Prin legalizarea diferitelor forme de prostituție (pornografie, video-chat, bordeluri) este întărită falsa percepție că femeile de acolo fac ceva liber consimțit, ca și cum ar avea un serviciu oarecare, că bărbații care sunt clienți sunt niște cumpărători care au nevoie de un produs, iar proxeneții sunt oameni de afaceri respectabili, cu familii și copii, care contribuie la bugetul țării. Ca urmare, statutul și starea femeilor de acolo nu mai sunt analizate cu atenție”.

Ce putem face?

  • Să ne informăm și să vorbim despre fenomen sau să distribuim informații pe rețelele de socializare online.
  • Să fim atenți la cei din jur și să discutăm cu adolescenții aceste chestiuni sau chiar să organizăm sesiuni de informare pentru ei.
  • Să ne schimbăm atitudinea față de relațiile intime și să ne educăm și copiii în acest sens: dacă băiatul nu poate aștepta până la căsătorie, nu este partenerul potrivit.
  • Legiuitorii și autorii de politici publice au nevoie să înțeleagă că femeile care își vând trupul sunt în esență victime. Această abordare s-a dovedit de succes în Țările Nordice, unde sunt incriminați penal cei care solicită astfel de servicii.
  • Programe de formare pentru categoriile profesionale cu cea mai mare probabilitate de a veni în contact cu persoane traficate, cu scopul de a identifica victimele traficului: lucrătorii din transporturi, lucrătorii vamali, polițiștii, medicii și preoții.

Societatea civilă din România este activă: 15 organizații au anunțat joi lansarea platformei colaborative traficdepersoane.ro, deschisă tuturor celor vor să se implice în combaterea sclaviei moderne prin activități de informare și prevenire, prin sprijin acordat victimelor și prin advocacy pentru legi adecvate și aplicarea lor riguroasă.

Și Biserica se implică. Duminică, 18 octombrie, parohiile și mănăstirile din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților marchează Ziua Europeană a Luptei Împotriva Traficului de Persoane prin activități de informare la avizierul locașelor de cult și în omiliile preoților.