Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a săvârșit în primele 4 zile din Săptămâna Mare a Postului Sfintelor Paști, slujba Pavecerniței Mari în care s-a citit Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. În ziua de luni, 11 Martie a slujit la Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Valea Mare, marți, 12 Martie la Mănăstirea „Sfântul Ilie Tesviteanul” din Toplița Română, miercuri, 13 Martie la Mănăstirea „Schimbarea la Față” din Sita Buzăului unde a tuns în monahism doua dintre viețuitoarele Sfintei Mănăstiri primind numele de Monahia Dionisia și Monahia Calistena, iar joi, 14 Martie la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Izvoru Mureșului.

La sfârșitul Pavecerniței Mari, Preasfinția Sa a adresat un cuvânt de învățătură credincioșilor prezenți: ”Postul cel Mare este perioada de pocăință pentru tot ce am făcut rău și perioada de luminare a sufletului prin prezența lucrătoare a Harului Duhului Sfânt. Hristos Domnul ne arată că iertarea păcatelor și iertarea este începutul bun al perioadei postului. Iertarea greșalelor aproapelui implică răstignirea propriului egoism. În această perioadă dorim de a ne elibera de lăcomia după bunuri materiale trecătoare și a ne unii cu Dumnezeu prin rugăciune care este izvorul bucuriei și al vieții veșnice, postim pentru că îl iubim pe Dumnezeu din ceruri, dătătorul de viață și dorim să ne unim cu El prin rugăciune și Sfânta Împărtășanie. Dorim să ne adunăm comori spirituale care le adunăm în traista sufletului, întrucât în această lume suntem pelerini spre patria cerească.

Canonul cel Mare al Sfântului Ierarh Andrei, Arhiepiscopul Cretei este un imn liturgic alcătuit din 250 de strofe sau stihuri așezat în 9 pezne în numele celor 9 cete îngerești. Stihurile sunt despărțite prin cântarea: „Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă!”, rugăciune care a rostit-o vameșul din templu în prima duminică a perioadei triodului. Canonul cel Mare care a intrat în cartea Triod se cântă pe glasul al 6-lea mai sobru din punct de vedere muzical. Păcatul pe care îl descrie Canonul nu este al unui singur om, ci al firii umane căzută în păcat. Elementul care susține rugăciunea este plânsul, lacrimile pocăinței ca dar al lui Dumnezeu. Marii păcătoși care s-au pocăit și s-au ridicat din păcat și din patimi devin dascăli ai pocăinței și rugători pentru cel ce se luptă cu păcatul. Cântările bisericești au fost compuse de monahi care au plâns o viață întreagă și care s-au învrednicit de lacrimile pocăinței și de lacrimile bucuriei.

Scopul postului este unire credincioșilor cu Sfânta Treime și Împărtășirea cu Sfintele Taine, iar rodul postului este îmbrăcarea omului credincios cu veșmântul smereniei cu care s-a îmbrăcat Hristos când s-a făcut om.”

Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Valea Mare.

Mănăstirea „Sfântul Ilie Tesviteanul” din Toplița Română

Mănăstirea „Schimbarea la Față” din Sita Buzăului

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Izvoru Mureșului.

Foto credit: Episcopia Covasnei și Harghitei