Astăzi, când Biserica noastră Ortodoxă prăznuiește sărbătoarea Sfintei Treimi și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea din Valea Mare și-a serbat hramul. Cu acest prilej de bucurie duhovnicească, Preasfințitul Părinte Andrei, Ierarhul Episcopiei Covasnei și Harghitei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească, înconjurat de un sobor numeros de preoți și diaconi, în prezența a numeroși credincioși.
Înainte de începerea Sfintei Liturghii, Preacuviosul Parinte Protosinghel, Ignatie Cernat, a fost hirotesit de către Preasfinția Sa, Stareț al Sfintei Mănăstiri ,,Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Valea Mare.
La sfârșitul Sfintei Liturghii, Preacucernicul Părinte Alexandru Stroie a fost hirotesit duhovnic pe seama Parohiei Nașterea Maicii Domnului din Întorsura Buzăului – Vârtej din Protopopiatul Buzăul Transilvan, județul Covasna.
De asemenea, Preasfinția Sa i-a acordat Domnului Primar Bogdan – Ștefan Marin, Primarul Comunei Valea Mare din județul Covasna, crucea Ordinul ,,Mărturisitorii Credinței Străbune”, în semn de apreciere și mulțumire pentru ajutorul acordat Mănăstirii Valea Mare.
După otpustul Dumnezeieștii Liturghii, Preasfinția Sa a rostit un bogat cuvânt de învățătură, definind adâncimea teologică a praznicului zilei de astăzi, precum și a celui care o precede: ,,Întotdeauna praznicul Rusaliilor sau Pogorârea Duhului Sfânt, Cinzecimea, din limba iudaică, aramaică, se prăznuiește la cincizeci de zile de la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos și la zece zile de la Înălțarea Sa la Cer. Mântuitorul Iisus Hristos a spus Apostolilor: ,,daca Eu nu mă voi duce, Duhul Sfânt nu va veni la voi „, lucrare ce explică faptul, de ce la cincizeci de zile, Apostolii erau ascunși de frica iudeilor, într-o casă. Evanghelistul Luca vorbește foarte frumos în capitolul doi al Faptelor Apostolilor despre acest praznic minunat, care a avut loc la ceasul al treilea al zilei, la noua dimineața, când Apostolii au început să vorbească în limbi. Se pune întrebarea: De ce Apostolii nu au mai vorbit limba aramaică? Răspunsul ni-l oferă autorul, care zice că la Praznicul Cinzecimii, foarte mulți iudei, locuitori ai diasporei, au venit la această mare sărbătoare, iar copiii lor nu mai cunoșteau limba maternă, aramaică. Aceasta este marea tragedie a neamurilor: plecarea în locuri străine și uitarea limbii și obiceiurilor materne. În această mulțime de oameni, Sfântul Apostol Petru a luat cuvântul, fiind cel mai în vârstă și avea acest drept prescris de legea iudaică”.
Preasfinția Sa a arătat faptul că acesta – Apostolul Petru – a învățat poporul și poporul l-a ascultat și s-au botezat, după cum mărturisește textul scripturistic, peste 300 de bărbați, afară de femei și copii. Lucru deloc puțin pentru acele vremuri: ,,Cuvântul a avut putere multă și și-a atins scopul, deoarece atunci a luat ființă Biserica creștină”.
Sărbătoarea de astăzi se bazează pe aceasta lucrare a Sfinților Apostoli, care au botezat poporul în numele Sfintei Treimi: ,,Lunea ce urmează Praznicului Cinzecimii amintește de păstrarea făgăduinței Mântuitorului, de trimitere a Sfântului Duh și plinirea trupului tainic al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care este capul Bisericii Sale. Sfânta Treime este formată din trei persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh și noi o numim Treimea cea de o ființă și nedespărțită. Așa o și mărturisim în Crez, iar însușirile persoanelor treimice sunt strâns legate una de alta, oferind unitatea Bisericii, care se desăvârșește prin împărtășirea credincioșilor cu Sfintele Taine. De aceea ortodocșii se împărtășesc din Sfântul Potir și cu o singură sfântă linguriță, pentru că obiectele liturgice sunt sfințite și sfințitoare pentru cei binecredincioși”.
Biserica primară era o Biserică a unității: ,, Cel mai frumos nume este cel de creștin, pentru că în Biserica primară, primii creștini petreceau zilnic în biserică, împărtășindu-se”. În încheiere, Preasfinția Sa a îndemnat pe toți cei prezenți să păstreze dreapta credință sfântă și nealterată de lucrurile și învățăturile străine ale lumii acesteia.
© Episcopia Covasnei și Harghitei / Arhid. Alexandru Moroianu