Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a săvârșit, astăzi, în duminica a 29-a după Rusalii, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la Paraclisul Episcopal „Sfinții Apostoli Petru, Pavel și Andrei” din Miercurea Ciuc. Răspunsurile la strană au fost date de Corul Paraclisului Episcopal.

La chinonic, Ierarhul a vorbit credincioșilor despre Pericopa Evanghelică (Vindecarea celor 10 leproși), care s-a rostit astăzi în cadrul Dumnezeieștii Liturghii: „Ne este relatată minunea vindecării a celor zece leproși. Singurul care consemnează această minune este evanghelistul Luca. Iisus Hristos mergea spre Ierusalim, era ultimul Lui drum spre Cetatea Sfântă, înainte de Sfintele Sale Pătimiri. Se afla la granița dintre Galileea și Samaria. Evanghelistul Luca ne spune „Iar pe când Iisus mergea spre Ierusalim și trecea prin mijlocul Samariei și al Galileii. Intrând într-un sat, L-au întâmpinat zece leproși care stăteau departe” (Luca 17, 11-12). Lui Dumnezeu Omul, I s-a făcut milă de acești bolnavi. Cuvântul milă ne aduce aminte de nenorocirea bolii leprei. Această boală era una dintre bolile veacului aceluia, care nu avea tămăduire, era o boală grea, molipsitoare și fără tratament. În studiul biblic al Vechiului Testament, este consemnat că acești leproși erau scoși din cetate, cu hainele sfâșiate, cu capul descoperit, învelit până la buze și trebuiau să strige în continuu : „Necurat! Necurat!”. Familia le aducea mâncare, punând la distanță hrana, pentru a nu se îmbolnăvi și ei. Sfântul Ioan Gură de Aur mărturisește despre această boală incurabilă: „Izolarea producea și o suferință sufletească cumplită, lui Iisus i se face milă, nu le cere nici credință, nu le pune nici o întrebare, nici o condiție” și le spune conform evanghelistului Luca: „Și văzându-i, El le-a zis: Duceți-vă și vă arătați preoților. Dar pe când ei se duceau, s-au curățit”(Luca 17, 14). Potrivit Legii Vechi, preoții aveau și studii medicale, iar aceștia puteau să constate dacă cineva este bolnav de lepră sau s-a tămăduit, putând fi astfel reintegrat în societatea din care făcea parte. Nouă dintre ei erau din neam iudaic, iar unul dintre ei era samarinean, Evanghelistul Luca ne spune: „Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors, cu glas mare slăvind pe Dumnezeu. Și a căzut cu fața la pământ la picioarele lui Iisus, mulțumindu-I. Și acela era samarinean” (Luca 17, 15-16). Acest samarinean s-a întors după ce s-a vindecat, la Doctorul Doctorilor, ca să îi cadă în genunchi și să Îi mulțumească Mântuitorului pentru că s-a vindecat. Iisus îl întreabă pe acesta: „Au nu zece s-au curățit? Dar cei nouă unde sunt?”( Luca 17, 17). Ce poate fi mai frumos decât să te duci să mărturisești cât bine ți-a făcut Dumnezeu! Ei nu au venit să mulțumească pentru vindecarea lor, ci au plecat la casele lor, uitând de recunoștința față de Cel care i-a tămăduit, Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune care este mesajul evangheliei de astăzi: „Nu uitați pe cel ce vă miluiește și nici pe cei care v-au făcut bine cândva”. Să fim recunoscători, nu nerecunoscători, pentru că multe daruri am primit noi de la Bunul Dumnezeu, încă de la venirea noastră pe lume. Poporul român are o vorbă tare frumoasă: „Recunoștința, floare rară!”. Să fim flori ale Duhului Sfânt, lucrătoare în societate, în comunitatea în care trăim și Dumnezeu ne va binecuvânta cu har și belșug duhovnicesc!”

La sfârșitul Sfintei Liturghii, Preacucernicul Părinte Laurențiu Panciu Gabriel – Secretar Eparhial, a adresat un cuvânt de mulțumire Preasfinției Sale, preoților, diaconilor și credincioșilor prezenți.

© Episcopia Covasnei și Harghitei / Arhid. Alexandru Moroianu