Mănăstirea ,,Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Toplița și-a serbat hramul istoric. Cu acest prilej de sărbătoare a fost oficiată Dumnezeiasca Liturghie de către 5 Ierarhi.

Slăvitul praznic al hramului a debutat în ajun, prin procesiunea solemnă cu Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, care a aparținut vrednicului de pomenire prim Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea și așezarea acesteia spre închinare în foișorul din incinta Mănăstirii, urmată de săvârșirea solemnă a slujbei de Priveghere, la orele serii, sub protia Preasfințitului Părinte Andrei, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii și soborul slujitorilor Sfintelor Altare, aflați de față.

Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Visarion, a susținut o scurtă meditație privind viața și activitatea Prorocului lui Hristos, Ilie.

În dimineața zilei de 20 iulie, a fost săvârșită slujba Sfintei Liturghii, în pronaosul exterior al bisericii mari, unde la invitația chiriarhului Eparhiei au participat mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și Bulgare: Înatpreasfințitul Naum, Mitropolit de Ruse, Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii și Preasfințitul Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei.

La momentul chinonicului Înaltpreasfințitul Naum a adresat celor aflați de față un bogat cuvânt de învățătură. ,,Dragostea pe care o avem față de Dumnezeul cel Preaînalt și față de dreptatea Sa veșnică ne aduce împreună astăzi, în ziua slăvirii și prăznuirii de către Biserică a unuia dintre cei mai mari proroci ai lui Dumnezeu și vestitor al voinței sfinte și desăvârșite a lui Dumnezeu între oameni din întreaga istorie a omenirii: Ilie Tesviteanul – cel căruia înțeleptul Isus, fiul lui Sirah, i-a inchinat unele dintre cele mai sublime cuvinte ale Sale (cf. 48:1-15), cel care pe Muntele Schimbării la Față, împreună cu Moise, a vorbit cu Domnul despre cea mai înaltă și mai mare dintre taine, cea a mântuirii (cf. Mt 17:3), și pe care Biserica lui Hristos îl preamăreștepână astăzi, în chip cuvenit, ca „Proroc şi înainte văzător al lucrurilor celor mari ale lui Dumnezeu” (Condac, Glasul 2). Pe el, care a fost propovăduitorul „Întrupării Unuia-Născut” și „înaintemergătorul celei de-a doua veniri a Sa” – potrivit cuvintelor marelui cărturar bulgar, Mitropolitul Grigorie Țamblac (din Cuvând spre lauda Sfântului Ilie, Proroc și Văzător al lui Dumnezeu), îl lăudăm și astăzi, strigând în rugăciune într-un glas cu înțeleptul Fiu al lui Sirah:

Cât te-ai mărit, Ilie, întru minunile tale! Şi cine este asemenea ţie, ca să se laude? Cel care ai înviat pe mort din morţi şi din locaşul morţilor cu cuvântul Celui Preaînalt. Cel care ai răsturnat regi în pierzare şi pe cei măreţi de pe scaunul lor. Cel care ai auzit în Sinai mustrare şi în Horeb judecăţile răzbunării. Cel care ai uns regi spre răsplătire şi prooroci următori după tine. Cel care te-ai înălţat prin vifor de foc şi cu car de cai de flacără. (Isus Sirah, 48:4-9)

Slava acestui proroc și împreună vorbitor cu Domnul este cu adevărat nespus de mare, iar mărturia vie și puternică în acest sens este evlavia și cinstirea de care se bucură atât în iudaism cât și în creștinism și în rândul credincioșilor musulmani. Mărturie stau numeroasele panegirice închinate Sfântului Proroc Ilie, păstrate până astăzi în bogatul tezaur al literaturii patristică, și nu în ultimul rând nenumăratele biserici ale lui Dumnezeu și sfintele mănăstiri care îi sunt închinate – atât în Bisericile Ortodoxe Bulgară și Română vecine și surori, cât și în întreaga lume ortodoxă în general.

Dacă încercăm să găsim motivele acestei evlavii și iubiri deosebite pentru Sfântul și Dumnezeiescul Proroc Ilie, primul lucru care ne vine în minte este credința sa nestrămutată în Dumnezeu și statornicia fără clintire în față oricărei încercări de înlocuire a adevăratei închinări cuvenită numai Celui care „a zidit cerul și pământul” (Facere. 1:1) și tot ceea ce este, cu „zeități” inexistente născocite după chipul omului, ceea ce este un fapt trist al istoriei omenirii, nu numai în epoca în care a viețuit Sfântul Ilie, ci în toate timpurile, inclusiv în zilele noastre.

Și astăzi, din păcate, nu puțini sunt cei care „care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s-au închinat şi au slujit făpturii, în locul Făcătorului” (Romani 1:25). Tocmai de aceea, Sfântul Proroc Ilie – mustrătorul tuturor superstițiilor păgâne și al tuturor formelor de idolatrie – este atât de necesar pentru noi astăzi și de ce pilda pe care ne-a lăsat-o este atât de puternică – pentru că idolatria continuă să otrăvească vederea duhovnicească și să fie o piedică grea pentru mulți dintre contemporanii noștri în a duce o viață după voia lui Dumnezeu.

Totodată, un alt fapt prin care Sfântul Proroc Ilie ne fascinează atât de puternic, ca oameni ai credinței, este statornicia sa în fața tuturor nedreptăților venite din partea celor care sunt învestiți cu autoritate asupra oamenilor. Căci cine dintre noi nu și-ar dori să aibă puterea și curajul de a-l imita pe Sfântul Ilie în ceea ce privește modul în care acesta îi tratează pe puternicii zilei, care și astăzi, ca întotdeauna în istoria omenirii, au cedat nu de puține ori tentației de a se purta ca niște tirani cu cei aflați sub autoritatea lor? Oare nu ar dori, fiecare dintre noi, asemenea Sfântului Ilie, să-i mustrăm pe nelegiuitul Ahab și pe Izabela cea care asuprește poporul, fără a ține cont de consecințele la care ar putea duce acest gest?

Cele relatate în paginile Sfintei Scripturi ne arată clar care ar trebui să fie atitudinea noastră față de conducătorii acestei lumi. Istoria Sfintei Biserici a lui Hristos păstrează în memoria einumeroase pilde de personalități care au urmat pilda prorocului Ilie. Nu trebuie decât să ne amintim de Sfântul Ioan Gură de Aur,Arhiepiscop al Constantinopolului și învățător al Bisericii, pentru a vedea o pildă model de urmare a Prorocului. Biserica a născut și continuă să dea naștere unor astfel de oameni și astăzi, iar aceștia toți, într-o măsură mai mare sau mai mică, au urmat înflăcăratului Ilie, care a recunoscut un singur Domn: Ziditorul cerului și al pământului și Domnul tuturor stăpânitorilor pământești.

În al treilea rând, dar nu ultimul, evlavia deosebită de care se bucură Sfântul Proroc Ilie se datorează și prezenței sale în Noul Testament – în istorisirea Schimbării la Față. Pe Muntele Tabor doi sunt cei care vorbesc cu Mântuitorul Hristos: Moise legiuitorul și Ilie prorocul. Cu aceștia doi vorbește Domnul nostru despre cel mai cumplit lucru care i se va întâmpla, ca Răscumpărător și Mântuitor al omenirii. Alături de cei doi și de Domnul, cei trei ucenici, martori ai Schimbării la Față, au dorit să rămână pentru totdeauna (cf. Mt 17,4). Firește că fiecare dintre noi și-ar dori să rămână alături de eipentru totdeauna.

Să-L rugăm pe Dumnezeu să facă astfel ca râvna Sfântului Său Proroc Ilie să fie și râvna noastră în a ne mărturisi credința și a trăi după această credință unică și mântuitoare. Să-i urmăm pilda după putință, pentru că pentru cel credincios nimic nu este cu neputință, după cuvintele Mântuitorului: „… Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, … nimic nu va fi vouă cu neputinţă” (Mt 17, 20).

Cu rugăciunile Preasfintei Fecioare Maria, ale Sfântului Proroc Ilie și ale tuturor sfinților Săi bineplăcuți, Domnul Dumnezeu să se milostivească și să ne mântuiască pe noi toți, să ne întărească și să ne povățuiască în credință și evlavie – spre mântuire și viață veșnică!”

Din încredințarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, și la recomandarea Preasfințitului Părinte Andrei, la acest prilej de aleasă bucurie duhovnicească pentru credincioșii harghiteni și nu numai, Preacuviosul Părinte Teodosie Colceriu, Egumenul Schitului Dumbrăvioara, aparținător al Mănăstirii „Sfântului Ilie” din Toplița, a fost învrednicit și înălțat administrativ spre a purta rang de Arhimandrit.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Andrei, chiriarhul eparhiei a vorbit celor prezenți despre statornicia Sfântului Prooroc in credința cea adevărată, în fața lui Dumnezeu: ,, Atunci s-a apropiat Ilie de tot poporul și i-a zis: Până când veți șchiopăta de amândouă picioarele? Daca Domnul este Dumnezeu, urmați Lui! Și dacă Baal, urmați acestuia. Poporul n-a răspuns nimic (III Regi 18, 21). Cartea a treia a regilor prezintă activitatea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, înaintemergătorul celei de-a doua veniri a lui Hristos. Acesta a avertizat poporul din vremea sa de pericolul închinării la idoli, asemănând aceasta cu șchiopătarea de ambele picioare, cu o infirmitate. Sfatul este însă unul care ni se potrivește și nouă: ,,Daca Domnul este Dumnezeu, urmații lui!”. Poporul român este urmașul vrednicilor săi înaintași, mari icoane și portrete ale neamului românesc, dar întrebarea care se pune este ,, până când veți șchiopăta de amândouă picioarele?”. Păstrarea memoriei înaintașilor dreptcredincioși se face prin păstrarea demnă a credinței celei ortodoxe, adevărate și nealterate. Înstrăinarea de pământurile natale a copiilor, plecați peste ,,mări și țări” sa nu fie pricină de depărtare de credință! Așa cum a fost în vremea Sfântului Prooroc Ilie. Să ne păstrăm legea strămoșească pe care au aparat-o înaintașii noștri, pentru a nu auzi și noi mustrarea Sfântului Ilie: ,,până când șchiopătați de ambele picioare?”. Îl citez pe viitorul Sfânt ce va fi proclamat în Sfântul Sinod de la București, Părintele Dumitru Stăniloaie, care referitor la praznicul zilei de astăzi, spune așa slujitorilor Sfintelor Altare: ,, Să luminam poporul cel binecredincios să nu mai cadă victimă învățăturilor străine!”, iar poporului, pentru a nu rătăcii, îndemnul este de a asculta de mai marii noștri, care ne îndrumă pe calea Împărăției lui Dumnezeu. Sărbătoarea sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul de la Toplița-Romană ne bucură, precum întotdeauna, duhovnicește, fapt datorat și vrednicului de pomenire, Miron Cristea, primul Patriarh al României a așezat aceasta biserică în curtea casei părintești, spre slava numelui lui Dumnezeu și spre proslăvirea Celui închinat în Sfânta Treime prin rugăciunile sfinților părinți, care se nevoiesc în această oaza de spiritualitate ortodoxă”. 

Apoi a mulțumit autorităților locale și centrale, ierarhilor care au răspuns invitației, clerului, cinului monahal, precum și bunilor credincioși pentru jertfelnicie, precum și pentru sprijinul constant arătat acestei istorice vetre monahale.

A urmat săvârșirea Parastasului de obște pentru ctitorii mănăstirii, care se odihnesc în cripta așezată sub biserica de lemn.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de o parte din membrii corului Psalmodia Transylvanica din Cluj Napoca, condus de Preacucernicul Părinte Profesor, Vasile Stanciu.

Grupul vocal de fete ,,Flori Toplițene” din Toplița, condus de doamna profesoara Livia Harpa, au interpretat la strană un frumos buchet de pricesne.

© Episcopia Covasnei și Harghitei