În Duminica a 14-a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Toplița, județul Harghita. 

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a vorbit credincioșilor despre pilda nunții fiului de împărat (Matei 22, 1-14): „Evanghelistul Matei descrie în această parabolă: „Împărăția Cerurilor asemănatu-sa omului împărat care a făcut nuntă fiului său”. (Matei 22, 2) Pilda aceasta are ca personaje principale: pe de o parte pe împăratul care face nuntă fiului său și pe invitații la ospăț, care refuză fiecare pe rând, nesocotind cinstea sau onoarea care a făcut-o împăratul de-ai invita să fie alături de el și, pe de altă parte, pe slujitorii care își fac datoria, împlinind porunca stăpânului.

Exegeții biblici ne arată că mai sunt câteva personaje secundare care au fost invitate în locul celor care au fost chemați la masă, dar nu se așteptau la o asemenea onoare. Evenimentul acesta, pe care îl prezintă Sfântul Apostol Matei, de fapt însușiMântuitorul Iisus Hristos a spus înainte de Sfintele Sale Pătimiri. Eshatologic vorbind, această pildă a fiului de împărat este una dintre pildele care ne privește direct pe noi pe toți, la judecata universală.

Cei care au refuzat invitația lui Iahve a fost poporul israelit, de aceea ne spune Mântuitorul: „Se va lua pământul acesta și se va da altor neamuri care vor chema numele meu”. Împăratul face nuntă fiului său, iar când totul a fost gata cei invitați l-au refuzat: „Și a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiți la nuntă, dar ei n-au voit să vină”. (Matei 22, 3) Părintele Profesor Vasile Mihoc ne spune despre acest refuz: „Refuzul este caracterizat de două atitudini, în primul rând de nepăsare și cruzime, iar în al doilea rând de dispreț.” Cei invitați au fost foarte nepăsători și cruzi cu invitația împăratului. A doua categorie întrece orice măsură a cruzimii, pun mâna pe slujitori, pe unii îi batjocoresc, iar pe alții îi omoară. „Iar ceilalți, punând mâna pe slugile lui, le-au batjocorit și le-au ucis.” (Matei 22, 6)

Auzind împăratul, acesta a trimis oștile sale, a prins aceste slugi și le-a omorât, iar cetății i-a dat foc. „Și auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie și, trimițând oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia și cetății lor i-a dat foc.” (Matei 22, 7)

Împăratul care face nunta este Dumnezeu, iar Fiul Său este Mesia cel mult așteptat. Nunta reprezintă Împărăția lui Dumnezeu, iar slujitorii care au fosttrimiși a doua oară să-i cheme pe invitați la masă reprezintă prorocii Vechiului Testament. Cei chemați la nuntă sunt fiii lui Israel care refuză invitația. De aceea cuvântul lui Dumnezeu s-a răspândit pe tot pământul, începând de la Ierusalim. Ne spune evanghelistul că împăratul a trimis pe slugile sale să îi cheme pe toți oamenii de la colțurile străzilor,pentru a umple casa sa de oaspeți: „Mergeți deci la răspântiile drumurilor și pe câți veți găsi, chemați-i la nuntă”. (Matei 22, 9)

După ce casa s-a umplut de oaspeți și nunta a început, împăratul a intrat ca să-i privească pe aceștia, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat în haine de nuntă și l-a pedepsit: „Iar intrând împăratul ca să privească pe oaspeți, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă.” (Matei 22, 11) Ce însemna această haină de nuntă? 

După rânduielile orientale, când intrau la nuntă, cei care nu erau pregătiți cu haine de acasă li se dădea un fel de mantie, ca să aibă haină de nuntă. În secolul III, Origen, cel mai mare scriitor bisericesc din primele secole spune așa: „Lipsa hainei de nuntă simbolizează lipsa unor virtuți, precum bunătatea sufletească, curăția sufletului și milostenia.” (Origen, Scrieri alese)

Un secol mai târziu, Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune: „Nu avem nevoie de hainele acestea țesute din aur, care ne împodobesc trupul, ci de hainele acelea care ne împodobesc sufletul”. (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei) Haina de nuntă reprezintă viața curată și fapta bună pentru că acestea sunt haine de îmbrăcăminte în Hristos. Sfinții Părinții au tălmăcit acest verset al hainei de nuntă și spun că haina de nuntă simbolizează virtutea, viața și faptele bune cu care ne îmbrăcăm. La praznicele împărătești și în special la slujba Sfântul Botez, când se botează un copil sau un adult, în loc de „Sfinte Dumnezeule” se cântă „Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați îmbrăcat”, de aceea la intrare, cei care nu au haină de nuntă în Împărăția Cerurilor, Mântuitorul Iisus Hristos le va spune: „Duceți-vă de la Mine că nu vă cunosc pe voi.” Evanghelistul Matei, încheie pericopa evanghelia de astăzi cu versetul „Mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.”(Matei 22, 14) Cei care s-au îmbrăcat în moartea și învierea Fiului lui Dumnezeu, s-au îmbrăcat în botezul pocăinței pentru că și-au schimbat atitudinea, au îmbrăcat haina creștinătății, au îmbrăcat haina lui Hristos. Tema chemării lui Hristos la nuntă este comuniunea cu El, dătătoare de nădejde în ajutorul Lui. Să ne îmbrăcăm cu haina virtuților, ca să se slăvească numele lui Dumnezeu în faptele noastre.”

Răspunsurile la strană au fost date de viețuitorii sfintei mănăstiri.

© Episcopia Covasnei și Harghitei / Arhid. Alexandru Moroianu