Biserica Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie” a fost construită din lemn de molid, în anul 1847, de către preotul Gheorghe Ujică, cu fiii săi, Ştefan şi Ioan, ca biserică parohială în comuna vecină Stânceni.
După ce parohia Stânceni şi-a zidit biserică nouă, în anul 1910, Patriarhul Miron Cristea a adus biserica din lemn în Topliţa şi a reclădit-o pe pământul său natal, cu gândul de a întemeia o mănăstire, dar şi de a salva un valoros monument de arhitectură. În anul 1923, s-au început lucrările de zidire a clopotniţei, a stăreţiei, a clădirilor gospodăriei, precum și cele de împrejmuire a terenului, de plantare a pomilor şi a arborilor ornamentali. Stăreţia a fost construită din materialul casei în care s-a născut Patriarhul Miron Cristea. Pictura veche, încă înainte de mutarea bisericii, s-a deteriorat şi a fost repictată de pictorul Dimitrie Belizarie. Catapeteasma a fost făcută din nou, sculptată la München şi pictată de către pictorul George Russu. Vechea catapeteasmă, cărţile de ritual scrise în chirilică şi vechile icoane ale bisericii se păstrează în Muzeul Mănăstirii. A urmat înzestrarea bisericii cu strane, mobilier, odoare, veşminte, trei clopote, cărţi de ritual.
Odată cu resfinţirea bisericii a luat fiinţă şi mănăstirea în anul 1928, cu un grup de călugări veniţi din alte mănăstiri. Ctitorii mănăstirii, părinţii Patriarhului Miron, George şi Domniţa Cristea, au fost înmormântaţi în anul 1924, în cripta de sub biserică.
Paraclisul mănăstirii a fost construit şi pictat între anii 1984-1994, fiind sfinţit la 20 iulie 1994, când a fost hirotonit în treapta de arhiereu Preasfinţitul Ioan al Covasnei şi Harghitei, în prezenţa ÎPS Antonie Plămădeală şi al unui sobor de arhierei ai Sfântului Sinod. Pictura în frescă a fost executată de pictorii Manolache Pătraşcu şi Ioan Botiş.
Hramul Paraclisului mănăstirii este „Izvorul Tămăduirii”. Muzeul şi chiliile călugărilor au fost începute în anul 1984 şi lucrările s-au încheiat în anul 1994, când au fost şi sfinţite. Odată cu aceste lucrări s-a zidit fântâna la gospodărie, s-a amenajat cimitirul călugărilor, în mijlocul căruia a fost ridicat un baldachin care a fost pictat. În anul 1989, s-a ridicat o casă cu trei nivele în spatele Paraclisului.
În perioada 1994-2009, grija pentru viaţa duhovnicească, dar şi cea gospodărească, a revenit părinţilor stareţi: arhimandritul Mihail Goia (din 1971 şi în prezent) ajutat de arhimandritul Emilian Telcean. La propunerea PS Ioan, arhimandritul Mihail Goia, pentru realizările şi slujirea depusă la altarul Sfintei Mănăstiri, a primit din partea PF Patriarh Teoctist „Crucea Patriarhală”.
Lucrări de construcţie şi amenajare în perioada 1994-2009: s-au executat lucrări de reparaţii la clădire, la acoperişul acesteia şi al Paraclisului; la biserica din lemn (monument istoric), la fântână, la clopotniţă, și la aghiazmatar, au fost înlocuite învelitorile vechi cu şindrilă nouă şi vopsite cu ulei, pentru a fi protejate de intemperii; au fost terminate lucrările de construcţie la casa de lângă cimitir şi a fost dotată cu mobilier; a fost construit un arhondaric pentru pelerini, cu o capacitate de 150 de locuri; a fost introdusă încălzirea centrală la Arhondaric, la Casa Patriarhului, Casa vieţuitorilor şi Paraclis; s-au instalat trei hidranți, pentru prevenirea incendiilor la clădirea muzeului şi a depozitului patrimoniului din incinta mănăstirii; a fost introdusă apa curentă şi au fost înlocuite cablurile electrice în toată mănăstirea; la Casa Patriarhului şi la biserica din lemn, s-au făcut lucrări de subzidire şi a fost reparat zidul de piatră; pe frontispiciul Paraclisului şi pe turlă s-au executat lucrări de pictură în mozaic de către pictorul Romeo din Slatina; s-a clădit o trapeză nouă, urmând să fie pictată în interior; la Casa Patriarhului, Muzeu, Paraclis şi Casa vieţuitorilor s-a refăcut acoperişul şi s-a înlocuit tabla veche cu tablă de cupru; s-au efectuat lucrări de construcţii şi reparaţii la gospodăria mănăstirii.
În perioada 1994-2014, au fost săvârșite nouă tunderi în monahism, nouă hirotoniri de ieromonahi, două de ierodiaconi şi un protosinghel. În data de 30 mai 1995, a fost inaugurat Muzeul mănăstirii de către Preasfinţitul Ioan. La 30 iulie 1998, a fost inaugurată sala închinată Patriarhului Miron Cristea, în cadrul muzeului, de către Preafericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Biblioteca mănăstirii are câteva mii de volume şi o arhivă importantă. În anul 2007, biblioteca mănăstirii şi-a îmbogăţit fondul de carte cu alte 2000 de volume primite ca donaţie din partea familiei Ţuculescu.
Mănăstirea are în proprietate 16 ha de pământ, primite de la ctitorul ei, Patriarhul Miron Cristea, iar din totalul de 250 ha de pădure, au fost recuperate 90 de ha. Ziua de 20 iulie rămâne ziua hramului Mănăstirii „Sfântul Ilie” la care participă numeroşi pelerini din Maramureş, Moldova, Ţara Bârsei,din ţinuturile Năsăudului și din străinătate.
Aproape în fiecare an au participat alături de PS Ioan şi ierarhi invitaţi din alte eparhii, înalţi demnitari de stat, reprezentanţi ai autorităţilor locale. În preajma hramului mănăstirii se organizează manifestări de cultură şi de spiritualitate românească, dintre care cele mai semnificative sunt Zilele Miron Cristea.
În anul 2006, după 12 ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei şi hirotonirea întru arhiereu a Preasfinţitului Ioan, la hramul Mănăstirii „Sfântul Ilie” din Topliţa, a slujit Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza.
Paşii sutelor de credincioşi din Eparhie şi de peste Carpaţi au fost purtaţi spre praznicul Sfântului Proroc Ilie la Topliţa, întărind an de an, într-un mod desăvârşit, comuniunea străbună întru rugăciune şi simţire românească. Aceasta pentru că nicio clipă Carpaţii româneşti n-au fost o frontieră greu de trecut, ci o Catapeteasmă a neamului românesc, care a arătat dincolo taina din altarul Golgotei româneşti. ÎPS Laurenţiu Streza, în cuvântul său, a ţinut să atragă atenţia că în timpul rugăciunii de seară şi până a doua zi, la amiază, toţi cei prezenţi au fost „acoperiţi de bolta cerului ca de bolta unei catedrale dumnezeieşti”. Înaltpreasfinţia Sa a dăruit un antimis mănăstirii „Sfântul Ilie”, pe care vor sluji toţi ierarhii ce vor participa la hramul mănăstirii, semnând alături de ierarhii prezenţi. La acest hram a participat şi un grup de preoţi libanezi, pe care PS Ioan i-a prezentat credincioşilor şi tuturor celor de faţă, precizând: „Părintele Michaille, în vârstă de 90 de ani, vine dintr-o ţară în care acum „se plânge”. Cât de mult trebuie să-i mulţumim lui Dumnezeu că am avut posibilitatea să ne rugăm în linişte şi pace. În Liban, sunt şi musulmani şi creştini. Nu ştiu câţi credincioşi, astăzi, au putut să se roage în pace, fără teama ameninţării morţii celei crude a armelor.” PS Ioan i-a îndemnat pe credincioşi să rostească împreună cu slujitorii altarului „Tatăl nostru”, pentru toţi creştinii din Liban, pentru ca Bunul Dumnezeu şi Sfântul Ilie să aducă „adumbrirea păcii” peste ei. Părintele Michaille, sincer impresionat de dragostea celor prezenţi, a adresat un mesaj: „Mulţumim că v-aţi rugat pentru Liban, astăzi, când suferă din cauza bombardamentelor ce se declanşează. Suntem foarte mulţumiţi venind spre dumneavoastră şi văzând această pietate a românilor. Astăzi, am asistat la sărbătoarea Sfântului Ilie, care este venerat foarte mult în Liban şi foarte multe persoane îi poartă numele. Sfântul Proroc Ilie să vă păzească, Dumnezeu să vă binecuvinteze şi Maica Domnului să vă ocrotească.”
Printre numeroşii credincioşi, s-au numărat reprezentanţi ai autorităţilor de stat, Valer Dorneanu, Theodor Stolojan, Mircea Duşa şi Adrian Moşoiu, împreună cu personalităţi ale vieţii ştiinţifice din ţară, autorităţi judeţene şi locale. Preasfinţitul Ioan le-a adresat acestora mulţumiri pentru participare şi totodată a adăugat: „Dacă am vorbit despre Liban, aş vrea să vă spun că şi noi avem un Liban românesc, dincolo de Prut. Libanul nostru este Basarabia. Profit de acest prilej şi îi rog pe parlamentari să găsească o soluţie pentru ei. Fraţii din Basarabia au participat la „Zilele Miron Cristea”, iar astăzi am slujit şi cu un preot din Basarabia. Eu zic să facem o cruce, să le dea Dumnezeu înţelepciune şi celor care mai „sfârtecă cămaşa neamului” şi de fapt „cămaşa lui Hristos – haina de mireasă a României care este de la Nistru până la Tisa, de la Hotin până la Mare”.
Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, împreună cu Centrul Cultural şi Primăria Topliţa organizează anual manifestările cultural-ştiinţifice sub genericul „Zilele Miron Cristea”, comunicările ştiinţifice prezentate cu acest prilej fiind publicate în anuarul SANGIDAVA.
