În Duminica Lăsatului sec de brânză, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Episcopală „Acoperământul Maicii Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae” din Miercurea Ciuc.

În cuvântul de învățătură Preasfinția Sa a vorbit credincioșilor prezenți despre Pericopa Evanghelică care s-a citit astăzi: „Duminica de astăzi este numită a „Lăsatului sec de brânză” pentru că de mâine începe postul premergător Pătimirilor și Învierii Domnului. Este numită și „Duminica Izgonirii lui Adam din Rai”, în amintirea căderii acestuia în păcat prin nerespectarea poruncii de a nu mânca din fructul oprit de Dumnezeu. Textul scripturistic care s-a citit astăzi Matei 6, 14- 21, face parte din predica de pe munte și este o continuare a rugăciunii Tatăl nostru. Trei sunt învățăturile care se desprind din această scurtă pericopă. Mântuitorul vorbește despre iertare, condiționând iertarea păcatelor noastre de modul în care noi vom ierta pe cei care ne-au greșit. Datorită acestei învățături, duminica de astăzi este numită și „Duminica iertării”. Iertarea păcatelor fiecăruia dintre noi depinde exclusiv de capacitatea noastră de a ierta pe cei ce ne-au greșit. A doua învățătură este cea despre post, Mântuitorul făcând o paralelă între postul fățarnicilor din vremea Sa și adevăratul post pe care trebuie să-l practice un autentic ucenic al Său. Iudeii trebuiau să postească o zi pe an, pentru iertarea păcatelor făcute în timpul anului. Este vorba de Ziua ispășirii – Yom Kippur. După ieșirea din exil, iudeii posteau lunea și joia, care aminteau de urcarea și coborârea lui Moise pe muntele Sinai. De foarte multe ori, postul fățarnicilor era ținut ca să atragă atenția oamenilor cât de postitori sunt, erau gălbejiți, erau triști, se schimonoseau, nu se spălau pe față, pe păr, nu se pieptănau. Posteau să-i vadă lumea, nu de dragul lui Dumnezeu cel Bun și Sfânt. De aceea Mântuitorul atrage atenția apostolilor asupra unui astfel de post păgubos. Ungerea capului cu untdelemn și spălarea feței în timpul postului erau semnul bucuriei postirii. A unge capul înseamnă a unge mintea cu Duhul Sfânt, iar a spăla fața înseamnă ați curăța trupul de tot cei ascuns, de tot cei păcătos. A treia învățătură este îndemnul de a nu aduna comori materiale pe pământ, ci comori duhovnicești în ceruri. Orientalii obișnuiau să-și îngroape avuțiile în loc să le împartă săracilor. Exegeții biblici ne spun că prea multă îmbogățire naște molia și rugina îngâmfării și slavei deșarte. Hoții care le fură sunt laudele de la oameni care sapă mintea și se umple cu slavă deșartă și jefuiește tezaurul virtuților. În textul biblic, Hristos numește mintea – inimă, unde se găsește tezaurul nostru acolo este și mintea noastră.

Răspunsurile la strană au fost date de către corala „Pocrov” a Catedralei Episcopale.

© Episcopia Covasnei și Harghitei /  Arhid. Alexandru Moroianu