La împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire am ales să vă prezentăm câteva aspecte, poate mai puţin cunoscute, legate de cel mai important eveniment din istoria poporului român.
Unirea a fost înfăptuită într-o zi de duminică
Cel mai important act din istoria poporului român a avut loc într-o zi de duminică.
Astfel, publicaţia „Izbânda” din Capitală, în numărul din 4 decembrie 1918 titra: „Duminică împuterniciţii românilor de peste munţi au hotărât şi ei, unirea cu România. Este actul solemn care consacră pe veci împlinirea celui mai sfânt ideal al neamului românesc”.
„Duminica, ziua de înviere, a fost prăznuită în chipul cel mai demn. Sionul sufletului romnesc, îmbrăcat în podoaba falnicului tricolor a primit muţimea românilor din toate unghiurile. Au fost peste 100 de mii de români”, nota Telegraful român din 5 decembrie 1918.
Proclamarea Unirii a avut loc după Liturghie
Proclamarea Marii Uniri a fost precedată de Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum oficiate în Alba Iulia.
Slujbele au fost prezidate de episcopul Ioan Papp al Aradului şi Locţiitor de Mitropolit al Ardealului.
Ierarhul a rămas în istorie prin faptul că în obişnuita încheiere a Sfintei Liturghii, a adăugat un cuvânt legat de neamul românesc. El a spus: „Cel ce a înviat din morţi şi a înviat astăzi şi neamul nostru românesc, Hristos adevăratul Dumnezeu“.
De asemenea, la sfârşitul Sfintei Liturghii, Episcopul Miron Cristea al Caransebeşului, viitorul Patriarh al României, a citit rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc.
Câţi delegaţi a avut Biserica la Marea Unire?
Cele două Biserici româneşti din Transilvania, Ortodoxă şi Greco-catolică, au avut delegaţi la marele eveniment din 1918.
La Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia au participat: cinci episcopi, patru vicari, zece delegaţi ai consistoriilor ortodoxe şi ai capitlurilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice şi câte doi reprezentanţi ai studenţilor.
Lucrările Marii Adunări au avut loc în sala Casinei
Sala Unirii din Alba Iulia, monument istoric, este cunoscută drept clădirea-simbol a evenimentului din 1 Decembrie 1918.
Construită în 1900, a servit drept casină militară, locul de festivităţi şi recepţii al armatei austro-ungare.
La 1 decembrie 1918 a fost aleasă ca loc de desfăşurare al lucrărilor Marii Adunări Naţionale pentru că era cea mai spaţioasă clădire din oraş, singura ce putea să adune sub acoperişul său pe cei 1228 de delegaţi ai naţiunii române.
Clădirea a fost organizată ca spaţiu expoziţional în 1968, cu prilejul celebrării semicentenarului unirii.
Cine a fost „Episcopul Unirii celei Mari“
Unul dintre preşedinţii Biroului Marii Adunări Naţionale a fost Episcopul Ioan Papp al Aradului, numit de istorici, „episcopul Unirii celei Mari“.
Ceilalţi doi preşedinţi au fost Gheorghe Pop de Băseşti şi Demetriu Radu al Oradiei.
Tot Episcopului Ioan Papp i-a aparţinut discursul de încheiere a Marii Adunări Naţionale:
„Ne-am prezentat aici îndeosebi cu scopul şi dorinţa ca, precum antecesorii noştri, vrednici de pomenire episcopi de pe vremuri, au suspinat împreună cu clerul şi poporul credincios sub povara sistemului de împilare a tot ce a fost românesc, acum tot împreună cu clerul şi poporul nostru să prăznuim bucuria zilei în care ne-a răsărit şi nouă soarele dreptăţii, care ne este chezăşia unei vieţi viitoare ca naţiune românească liberă şi unică îndreptăţită a dispune de soarta sa prezentă şi viitoare“.
Discursurile au fost ţinute pe locul jertfei lui Horea şi Cloşca
La ora 14:00, toţi delegaţii au mers pe câmpul lui Horea şi au vorbit în faţa celor 100.000 de români.
Câmpul lui Horea este locul unde, în secolul 18, au fost traşi pe roată doi martiri ai neamului românesc Horea şi Cloșca.
Între alţii au vorbit şi Episcopul ortodox Miron Cristea al Caransebeşului şi Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu al Gherlei.
Actul Unirii a fost prezentat la Bucureşti de primul Patriarh al României
Din Marele Sfat al naţiunii române au făcut parte slujitori ai Bisericii, iar episcopul şi viitorul patriarh Miron Cristea, împreună cu episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleşi membri în delegaţia de patru persoane care va prezenta Actul Unirii la Bucureşti, regelui Ferdinand I al României Mari.
Delegaţia condusă de Miron Cristea s-a deplasat la Bucureşti şi a înâmnat, în 14 decembrie, actul unirii Regelui Ferdinand I.
Drept urmare, la 24 decembrie, regele Ferdinand promulga decretul de sancţionare a unirii Transilvaniei şi, totodată, a Basarabiei şi Bucovinei cu România.
Foto credit: Ziarul Lumina
Te-ar putea interesa și
