Săptămâna Sfintelor Pătimiri sau Săptămâna Mare începe cu Denia din Sfânta și Marea Luni care s-a oficiat duminică seara și se încheie cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă. Este ultima săptămână din perioada Triodului, „Pridvorul Sfintelor Paști”, cum o numește Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în lucrarea „Foame şi sete după Dumnezeu”.

Această săptămână este cea mai profundă perioadă liturgică din anul bisericesc, unică datorită slujbelor oficiate și semnificației evenimentelor comemorate.

Săptămâna Mare este diferită de cele 40 de zile de post care au trecut. Este cea mai veche perioadă de post din istoria Bisericii.

Se numește Săptămâna Mare nu pentru că zilele ei ar fi mai mari sau ar avea mai multe ceasuri, ci pentru că de-a lungul ei s-au săvârșit, și mai cu seamă azi, minunile mari și mai presus de fire și faptele neobișnuite ale Mântuitorului nostru – Sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă

Semnificațiile zilelor din Săptămâna Mare

  • Sfânta și Marea Luni – se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.
  • Sfânta și Marea Marți – se face pomenire de cele zece fecioare din Sfânta Evanghelie.
  • Sfânta și Marea Miercuri  – se face pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul.
  • Sfânta și Marea Joi – prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului.
  • Sfânta și Marea Vineri – se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului.
  • Sfânta și Marea Sâmbătă – prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad.

Săptămâna Patimilor are, prin Sfintele Evanghelii care se citesc în cadrul slujbelor care se săvârșesc, un pronunțat caracter eshatologic.

Vezi și Icoanele reprezentative ale Evangheliilor din Săptămâna Mare

Foto credit: Basilica.ro