În data de 13 mai a.c., când Sfânta noastră Biserică se află în cea de-a VI-a Duminică după Paști, numită și a orbului din naștere, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a săvârșit slujba târnosirii noii biserici cu hramul „Adormirea Maicii Dumnului” a Mănăstirii Dumbrava, județul Alba, într-un frumos sobor arhieresc condus de către Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, și din care au mai făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, și Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei.

După slujba de târnosire a Sfântului Altar al noii biserici, Părintele Mitropolit Laurențiu a rostit un cuvânt de învățătură despre semnificațiile teologice și duhovnicești ale slujbei săvârșite cu acest prilej binecuvântat. Înaltpreasfinția Sa a explicat credincioșilor textele biblice din cadrul slujbei și insemnătatea ritualului oficiat. În continuare soborul de arhierei, înconjurat de numeroși preoți și diaconi, s-a îndreptat spre altarul de vară al Mănăstirii, unde a fost celebrată Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. După citirea Evamgheliei, Părintele Arhiepiscop Varsanufie a ținut o omilie în care a tâlcuit mesajul pericopei evanghelice referitoare la orbirea trupească și sufletească, arătând multiple modalități de sfințire a vieții noastre și de întărire în credința dreptmăritoare.

La final, Înaptpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat  „O nouă poartă a cerului la Mănăstirea Dumbrava” – ocrotită de Maica Domnului. Pentru vrednicia de care a dat dovadă și pentru osteneala depusă în sluba Bisericii și a semenilor aflați în nevoi, părintelui arhimandrit Vasile Crișan, duhovnicul mănăstirii, i-a fost conferită distincția Crucea Patriarhală, iar maicii starețe, monahia Mina Cerceș, i-a fost oferită Diploma de aleasă cinstire, din partea Părintelui Patriarh Daniel. În aceleași gânduri de apreciere și binecuvântare, Părintele Arhiepiscop Irineu a oferit părintelui Vasile Crișan, Diploma de aleasă cinstire și Crucea arhiepiscopală, iar maicii starețe, dimpreună cu ctitorii și binefăcătorii sfintei mănăstiri, le-au fost oferite Diplome de aleasă cinstire.

În cuvântul de încheire și de mulțumire al Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Irineu, adresându-se mulțimii de pelerini, a spus: „Văzându-vă chipurile luminoase în strălucirea soarelui, mă gândesc câtă credință aveți în Dumnezeu și ce mare vă este bucuria în sufletele pline de mărgăritarele Ortodoxiei. Prezența numeroasă la acest eveniment sacru și memorabil demonstrează cât de mult vă arde candela evlaviei în sanctuarul sufletului și cât de mult iubiți curtea sfântă a Dumnezeului nostru. În încheiere, vă îndemn pe toți să iubiți casa Domnului și să veniți în ea, ca împreună să cântați Celui Preaînalt, să vă rugați și să primiți Trupul și Sângele lui Hristos spre sănătate, bucurie și mântuire. Poposiți cu iubire, ori de câte ori puteți, în locașul de închinare, în acest cer pământesc, cum îl numește Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru ca aici să-L întâlniți pe Hristos, dulcele nostru Mântuitor, Care satisface dorința inimilor noastre, răspunde la toate problemele noastre și ne oferă balsamul suav al iubirii Sale blânde, iertătoare și tămăduitoare”.

Mănăstirea a fost ridicată pe păşunea satului, donată de dumbrăveni, pe locul unde, la 1703, în timpul uniaţiei, a fost martirizat preotul ortodox Ioan, fiind ars de viu într-o căpiţă de fân. Mănăstirea este construită în formă de cetate cu clopotniţa la intrare şi biserica în centru. Biserica păstrează stilul românesc având pridvor, pronaos, naos şi altar. Ceea ce face din această mănăstire un unicat este faptul că între zidurile ei s-a adunat un adevărat sat în care durerile, tristeţile şi necazurile locuitorilor lui au fost transformate de către părintele duhovnic Vasile în bucurie şi iubire creştină.

Pe lângă Mănăstirea Dumbrava funcţionează unul dintre cele mai mari centre sociale din ţară, care cuprinde: Centrul de servicii sociale Sfânta Veronica, în cadrul căruia funcţionează o casă de tip familial destinată ocrotirii copiilor în regim săptămânal, Centrul de formare a deprinderilor pentru viaţă independentă, Casa specială Sfântul Nectarie, Centrul maternal destinat adăpostirii temoporare a mamelor care, însărcinate fiind sau alungate cu copii mici, se confruntă cu situaţii de criză, neavând casă sau fiind alungate de acasă. Apoi, aici mai există şi Căminul pentru bătrâni Sfânta Maria, care are ca scop ocrotirea în regim rezidenţial a persoanelor vârstnice. În sat, funcţionează şi un cabinet stomatologic unde lucrează ca medic una din maicile mănăstirii. În toate aceste case, centre şi cămine vieţuiesc 82 de copii şi adolescenţi, între o săptămână şi 20 de ani, şi peste 50 de bătrâni cu handicap, persoane abandonate etc., cărora li se adaugă cele 35 de maici ce se nevoiesc aici cu smerenie.