Situat în bazinul Giurgeului, la aproximativ 8 km de localitatea Gheorgheni, satul Joseni, atestat documentar pentru prima dată la 1567, și purtând numele de Alfaw, a adunat un numar impresionant de credincioși în data de 03.Ianuarie.2016.

Ocazionați de bucuria venirii în parohia lor a Ierarhului locului, Preasfinția Sa, Preasfințitul Părinte Andrei, in jur de trei sute de credincioși veniți din toate împrejurimile(Gheorgheni, Bălan, Cheile Bicazului, Dămuc, Miercurea Ciuc, și nu numai) au participat la Slujba Sfințirii Bisericii.

Slujba a debutat prin înconjurarea Bisericii de către cler și popor, care au intonat imnul fastuos „Sfinte Dumnezeule”, și au ascultat Pericopele Evanghelice care aduc aminte de sfințirile vechitestamentare ale Templului din Ierusalim. Apoi după dialogul ritualic ce marchează intrarea „Împăratului Slavei” în Sfânta Biserică, prin sacerdoți și credincioși, s-a săvârșit târnosirea Sfintei Mese a Sfântului Altar, precum și sfințirea hainei celei noi de pictură.

Ridicat de comunitatea euharistică în frunte cu părintele Gheorghe Ciubotaru în anul 1850 în locul bisericii vechi de lemn ce data de la începutul secolului XVIII, se hotărăște ridicarea unei noi biserici. Credem că aceasta se întâmpla datorită unui cutrumur puternic din anul 1838, despre care aflăm dintr-un Triod în care a consemnat popa Gheorge starea precară a zidirii.

Noul Lăcaș de închinare primește drept ocrotitori pe Sfinții Arhangeli Mihail și Gavriil, ca urmare a istoriei zbuciumate date de greco-catolicismul ce se răspândea cu putere în părțile Ardealului.

În anul 1961, Preasfințitul Emilian Antal, fost stareț al Mănăstirii Sfantul Ilie din Toplița a donat icoanele ce se regăseau pe Iconostasul de zid, realizate pe sticlă de Părintele Tohăneanu de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Icoanele împărătești, dintre care astăzi se mai păstrează doar cea a Mântuitorului, datează din 1796, dar nu sunt semnate. Aceste icoane se află acum în Muzeul Episcopiei Covasnei și Harghitei, la Centrul Eparhial.

De-a lungul timpului a suferit numeroase restaurări, care au născut o podoabă artistică desăvârșită astăzi de Slujba de Sfințire.

MG 7060            Preasfinția Sa a vorbit credincioșilor despre importanța Sfintelor Slujbe ce trebuiesc săvârșite într-un spațiu adecvat, precum și despre datoria noastră, a închinătorilor în Duh și-n Adevăr de a realiza (mediul potrivit) și susține activitatea preoților lui Hristos prin prezența noastră vie în Bisericile parohiale:,, Avem astăzi în față icoana vie a ascezei creștine prin chipul Sfântului Ioan Botezătorul despre care ați auzit citindu-se în Evangelie, dar mai ales avem în urechile noastre viu cuvântul chemării Baptismale. Haina albă ce ne-o dă Hristos la Botezul fiecăruia dintre noi avem șansa de a ne-o spăla de păcatele ce o împovărează, într-un spațiu liturgic și într-un timp specific de către un săvârșitor văzut, vas ales al celui Nevăzut. Este vorba de Biserică, Sfintele Taine și preotul care preînchipuie pe Hristos…Până la sfințirea ei, Biserica este un spațiu al oamenilor, zidit de oameni, în virtutea unei înainte doriri, dar odată cu săvârșirea acestei slujbe, ea devine Mireasă a lui Hristos, spațiu al Dumnezeirii, ce iese din uzul comun spre a deveni loc de întâlnire a cerului cu pământul”.

C u prilejul acesta, ctitorii Sfinei Biserici au primit din partea Preasfinției Sale, Gramate de merit și de binecuvântate, iar Părintele administrator al acestei Filii, Pr. Vașloban Claudiu Pimen, paroh al parohiei Voșlăbeni a fost ridicat la rangul de Iconom Stavrofor.

Deasemenea, ca urmare a declarării la nivel de Patriarhie a anului 2016 ca „An omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti”, frumoasa biserică si-a primit și al doilea Hram, „Sfântul Antim Ivireanul”.

Pr.Drd.Panciu Laurențiu- Gabriel

(Sursele folosite pot fi regăsite în O candelă în Carpați, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, 15 ani de la înființare 1994-2009, Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2009, pag. 233, și Ioan, dr. Lăcătușu, Vasile Lechințan, Violeta Pătrunjel, Românii din Covasna și Harghita, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2003, pag.526-528)

MG 7053

MG 7210