În cele patru protopopiate din cadrul Episcopiei Covasnei și Harghitei au avut loc conferințele de primăvară cu tema „Clerici și credincioși, mărturisitori în perioada comunistă”. În cadrul conferințelor următorii preoți au susținut referate :
Pr.Prot. Ioan Bercu – Prot. Sfântu Gheorghe
Pr.Prot. Florin Tohănean – Prot. Buzăul Transilvan
Pr.Cons.Cult. Sebastian Pârvu – Prot. Sfântu Gheorghe
Pr. Ciprian Popica – Prot. Buzăul Transilvan
Pr. Vlad Irimia – Prot. Sfântu Gheorghe
Arhim. Emilian Telcean – Starețul Mănăstirii Toplița
Pr.Secretar Laurențiu Panciu – Prot. Miercurea Ciuc
Pr. Bogdan Alexandru Filip – Prot. Călimani
Pr. Marcel Stanca – Prot. Călimani
Pr. Luca Dragoș Mihai – Prot. Călimani

Medalioane ale chipurilor pline de lumină în întunericul istoriei, amintim, pe vrednicii -știuți- înaintași ce au locuit, păstorit, sau provenit din aceste ținuturi ale Arcului Intracarpatic, astăzi, județele Covasnei și Harghitei, oameni care au ținut unitatea teritorial-religios-administrativă a zonei prin jertfa lor pentru un ideal comun, anume credința nealterată în Dumnezeu: Valeriu Antal (n. 6 septembrie 1909, fiul lui Vasile și Parascheva Antal. Preot la Parohia Ortodoxă Toplița I, jud.Harghita, a fost arestat în septembrie 1949 și încarcerat la Penitenciarul Aiud.În 1950, a fost transferat la Penitenciarul Baia Sprie până în martie 1954, de acolo Penitenciarul Craiova și apoi Penitenciarul Lugoj. A fost eliberat în 1955 la 20 august, slujind în continuare la Parohia Toplița I. A fost arestat din nou în 1959 și dus la Penitenciarul Jilava unde este reținut până în anul 1960. După eliberare slujește la Parohia Gălăuțaș, de unde se pensionează în anul 1980 ), Mihai Alionte (n. 21 septembrie 1921, în couna Bărăganu, jud.Constanța, fiul lui Ene și Despina, fost preot în Parohia Fetești, jud.Ialomița; a fost condamnat de Tribunalul Militar din București, prin sentința nr.373/1951, cu acuzația de „instigator public”, fiind grațiat de Marea Adunare Națională, prin Decretul nr.572/ 1953, fiind reabilitat de Tribunalul din Brașov, prin sentința nr.1021/1966. După eliberare a fost preot în mai multe parohii din raioanele Oltenița, Câmpina, Sighet, Salonta, apoi, până la pensionare a fost merceolog și administrator a câtorva întreprinderi brașovene. Ceea ce-l leagă de zona de interes este încercarea rămasă fără sorți de izbândă de a ocupa o parohie din Protopopiatul Sfântu Gheorghe) , Emil-Romulus Ciora (n. 23 aprilie 1915, în comuna Zagon, jud.Covasna, fiul lui Ioan și Ana. După hirotonie, din septembrie 1938 și până în septembrie 1940 a funcționat ca preot în parohia Ortodoxă Mărtineni, jud.Covasna. În refugiu a fost timis în Parohia Râușor, Făgăraș. Înperioada 1944-august 1948 a fost preot în Parohia Zăbala, Jud.Covasna. În 28 august 1948 a fost arestat și condamnat la 15 luni de închisoare corecțională, cu capul de acuzație „delict de uneltire contra ordinii sociale”. A fost eliberat din închisoare la data de 25 iulie 1950, revenind ca preot în Parohia Zăbala, unde rămâne pâna la pensionare în anul 1979) , Nicanor Filip (n. 16 februarie 1899, în localitatea Feneșel, jud.Cluj, fiul lui Ignație și Paraschiva, a fost preot în Parohia Barcani, jud.Covasna, în perioada 1929-1949. Prin sentința nr.69 din 2 martie 1949, a fost condamnat la 10 ani de închisoare corecțională „cu caracter politic” de Tribunalul Militar din Brașov; după eliberarea din închisoare pensionându-se) , Boros Domokos Fortunat (n. 13 iunie 1895, Zetea, jud.Covasna, † 18 martie 1953, Capu Midia, confesiunea: romano-catolică, profersia: preot călugăr franciscan , domiciliul: Brașov, Str. Maiacovschi, nr.13) , Ioan I.Rafiroiu (n. 25 ianuarie 1907, în comuna Cernat, jud.Covasna, fiul lui Ioan (n.a. Pr.Ioan Rafiroiu Sr.- principal lider al românilor și Protopop al Protopopiatului Oituz, cu sediu în orașul Târgu Secuiesc) și Valeria (sora Protopopului Aurel Nistor, Protopop al Protopopiatului Sfântu Gheorghe), a fost preot la parohia Târgu Secuiesc între anii 1931-1940, iar în perioada refugiului în parohiile Buces-Vulvan, Protopopiatul Zarandului și Arini, Protopopiatul Prejmer, fiind condamnat la închisoare de Tribunalul Poporului din Sfântu Gheorghe, cu pedeapsă de un an și trei luni-închisoare corecțională-, dar a fost eliberat de Parchet care a găsit sentința ca fiind „nedreaptă”. În 22 martie 1945 este arestat și reținut în secret (nici cei din familie nu mai știau nimic de el), fiind eliberat după intervenția Primului Ministrului Dr. Petru Groza la 68 de zile de la încarcerare, timp în care a fost greu chinuit în pivnița umedă și întunecoasă din Închisoarea din Sfântu Gheorghe, fiind supus unui regim special. Grav afectat de condițiile inumane la care fusese supus revine la Tărgu Secuiesc, în Parohia sa, de unde timp de 5 ani(1945-1950) administrează Protopopiatul Oituz; cu această ocazie, până la pensionare (1976), dar și după aceea a prelucrat arhivele parohiale care mai existau în bisericile românești. Pr. Ioan Rafiroiu, protopop din Târgu Secuiesc, după martirajul suferit în detenţia din închisoarea de la Sfantu Gheorghe, unde a fost intemniţat în perioada ianuarie – martie 1945, loc în care s-a „bucurat” de un regim special… „ca şi cel mai mare criminal”, s-a îmbolnăvit grav psihic suferind cumplit până la obştescul sfârşit din vara anului 1948) Fekete János (n.1885, Belani, jud.Covasna, † 25 martie 1952, Lagărul de triere, Ghencea, București, confesiunea: romano-catolică, profesia: preot, domiciliul: comuna Ghelința, jud. Covasna) , Negoescu Aurel (n. 27 mai 1900, comuna Întorsura Buzăului, jud. Covasna, † 1 decembrie 1952, Canal, confesiunea: ortodoxă, profesia: preot, domiciliul: comuna Întorsura Buzăului, str. Bisericii, nr. 183, jud. Covasna) , Gheorghe Papuc (n. 28 iulie 1928, în Covasna, fiul lui Gheorge și Floarea, a fost arestat de Securitate în vara anului 1948, după terminarea clasei a VII-a liceală, împreună cu 15 consăteni, fiind întemnițat în Sfântu Gheorghe, unde este judecat la șase luni în primăvara anului 1949, fiind învinuit de „complot contra statului” de Tribunalul Militar din Sibiu. Deși avea 19 ani a suportat cu demnitate tortură, înfometare și însetare, fiind ulterior eliberat pentru lipsă de probe. A absolvit Institutul Teologic din Sibiu, fiind hirotonit diacon pe seama Catedralei Episcopale din Sibiu, unde slujește din această funcție 30 de ani, purtând rang de mare cinste, fiind numit pe rând Consilier Cultural al Arhiepiscopiei, iar mai apoi coordonator al publicațiilor ce se tipăreau sub Tiparnița Mitropoliei Ardealului) , Șova Dionisie ( n.30 decembrie 1901, Poduri, jud. Bacău, † 5 august 1951, Mănăstirea Făgețel, Jud. Harghita, confesiunea: ortodoxă, profesia: ieromonah, domiciliul: Mănăstirea Făgețel, sat Făgețel, comuna Frumoasa, Jud. Harghita) , Hajdu Gabriella (n.8 ianuarie 1915, Mădăraș-Ciuc , jud. Harghita, † 20 aprilie 1963, Penitenciarul Oradea, confesiunea: romano-catolică, profesia: profesoară, domiciliul: Târgu Mureș) , Pálfy János ( n.15 mai 1874, Satu Mare, jud. Harghita, † 6 noiembrie 1958, Penitenciarul Târgu Mureș, confesiunea: romano-catolică, profesia: preot, domiciliul: Târgu Mureș) , Gheorghe Rățulea (n. 1930, în Teliu, jud.Brașov, între anii 1956-1957 este pus în greaua situație de a-și vedea biserica la care lucrase demolată sub pretextul lipsei autorizației de construcție, iar materialele folosite la construirea grajdurilor CAP, precum și a unor edificii locale, fiind transferat în parohia Băcel, unde slujește până la momentul pensionării) , Sándor Imre (n. 23 august 1893, Vrabia, jud. Harghita, † 29 februarie 1956, Penitenciarul Râmnicul Sărat, confesiunea: romano-catolică, profesia: preot, domiciliul: Cluj- Napoca) , Mihai D.Apafi (n.14 septembrie 1943, în localitatea Lunca Câlnicului, comuna Prejmer, jud.Brașov, din părinții Dumitru și Ana, fiind preot în Parohia Lădăuți, comuna Barcani, jud.Covasna, între anii 1973-1996, fiind ctitorul de drept al noii biserici parohiale. Totuși piedicile nu au încetat să apară, mai ales prin pierderea a două proiecte ce au fost înaintate autorităților competente. S-a început lucrul la biserică fără actele de drept, fapt ce a dus la sesizarea Consiliului Popular Județean Covasna, care a emis o decizie de demolare a acesteia, pe când stadiul lucrărilor ajunseseră la nivelul acoperișului. Urmările au fost resimțite de Preotul Paroh, care a fost acuzat, amenințat și supus la numeroase suferințe și defăimări din partea Partidului, însă lucrarea a continuat -în mare parte noaptea- slujindu-se pentru prima dată în ea în anul 1983, și sfințită în 1987 în prezența Înalt Prea Sfințitului Părinte Antonie Plămădeală, al Ardealului) , Alexandru Coşocariu (din Corbu; la 21 aprilie 1941 a fost crunt bătut şi lasat în agonie, fiind condamnat la 8 ani de închisoare pentru o pretinsa conspiraţie împotriva siguranţei statului; ca urmare a suferinţelor din detenţie, moare în anul 1947).
Deasemenea amintim o serie de păstori duhovnicești ai acestei zone despre care datele din păcate sunt puține și incomplete, sau sunt tratate pe larg în alte subcapitole ale prezentei lucrări: Episcop Veniamin Nistor, Episcop Sebastian Rusan, Episcop Emilian Antal, Protopop Aurel Nistor (Sfântu Gheorghe), Protopop Ioan Popa (Odorhei), Protopop Petre Boier (Sfântu Gheorghe), Protopop Nicodim Belea (Sfântu Gheorghe), Protopop Pompiliu Dumbravă (Sfântu Gheorghe), Preot Romulus Ciora (Zăbala), Preot Paratei Francisc (Aita Seacă).
Judeţul Covasna
Aita Mare: Ioan Bunuş (1925-1965), Aurel Niţu (1966-1969)
Baraolt, Băţanii Mari, Vârghiş: Ioan Şuteu (1960-1993)
Belin: Gheorghe Iacob (1936-1940 şi 1944-1945); Ioan Florea (1945-1967)
Breţcu: Teodor Sămărtean (1940-1972)
Cernat, Tg. Secuiesc: Ştefan Ciutac (1947-1950); Ioan I. Rafiroiu (1955-1976)
Chichiş: Gheorghe Lincu (1923-1947); Vasile Glodeanu (1947-1973)
Covasna: Gheorghe Olteanu (1949-1993)
Dobârlău: Gheorghe Solovăstru (1945-1955), Victor Boboc (1956-1968)
Ghelinţa: Grigore Vuţă (1948-1951)
Hăghig: Ioan Hădărean (1947-1977)
Dobolii de Jos: Ilarie Potlogea (1928-1960)
Întorsura Buzăului: Aurel Negoiescu (1939-1952), Virgil Goţea (1952-1993)
Micflău: Aurel Reu (1948-1950), apoi Dionisie Petrişor (1953-1955); Gherghe Dincu (1955-1959); Emanoil Dobrescu (1959-1965)
Ozun: Victor Folea (1931-1978)
Sfântu Gheorghe: Iuliu Cucuiat (1953-1958), Nicodim Belea (1958-1968), Pompiliu Dumbravă (1968-1983)
Sita Buzăului: Olimpiu Rusu (1926-1973)
Araci: Ioan Rafiroiu senior (1943-1946) – fost protopop de Oituz; Aurel Nistor (1952-1972)
Ariuşd: Gheorghe Moldovan (1947-1949); Vasile Constantinescu (1951-1955); Simion Solovăstru (1955-1961)
Vâlcele: Ioan Rauca (1945-1979)
Valea Mare: Ioan Bătrânu (1945-1954), Vasile Constantinescu (1954-1986)
Zăbala: Romulus Ciora (1944-1979)
Zagon: Dumitru Mereţ (1948-1956); Gheorghe Răţulea (1956-1963); Filip Nicanor (1963-1973)

Judeţul Harghita
Băile Tuşnad: Ioan Luca (1955-1965); Emanuil Berbescu (1960-1965); Aurel Răduleţ (1965-1969), Constantin Gane (1970-2006)
Bilbor: Ioan Pădureanu (1949-1952), Octavian Neamţu (1952-1958), Gheorghe Stânea (1958-1989)
Borsec: Ioan Borza (1956-1962), Alexandu Lazări (1963-1979)
Corbu: Alexandru Vlădescu (1948-1953); Vasile Gheorgheasa (1953-1958); Alexandru Lazăr (1958-1963), Emil Sămărghiţean (1963-1967)
Cristuru Secuiesc: Vasile Paşca (1946-1960); Iosif Sârbu (1960-1975); Vasile Paşca (1975-1977) şi Ioan Tobă (1977-1990)
Gălăuţaş: Ioan Pop (1945-1948); Nicolae Cadar (1948-1953); Aurel Tamaş (1954-1965), Valeriu Antal (1965-1980)
Gheorgheni: Gabor Filip (1945-1959); Viorel Bujoreanu (1960-1980)
Miercurea-Ciuc: Isidor Vlad (1944-1948), Ioan Mitaru (1945-1955); Eugen Soroceanu (1955-1965); Virgil Mirică (1965-1972)
Odorheiu Secuiesc: Iuliu Păstrăv (1945-1948), Ioan Popa (1945-1967)
Sărmaş: Petraş Aurel (1949-1950); Ion Gheorghe (1950-1958); Irimie Victor (1958 -1967)
Subcetate: Simion Nicoară (1945-1948); Simion Suciu (1948-1973)
Topliţa: Valer Antal (1940-1950); Grigore Ghichiernea (1952-1974)
Tulgheş: Gheorghe Stânea (1944-1948), Gavril Dunca (1949-1980)
Voşloberni: Gavril Colceriu (1945-1973)
Toți aceștia au mărturisit credința și au propovăduit prin propriile lor vieți iubirea de Hristos și demnitatea de român, rămânând pentru veșnicie icoane zugrăvite-n filele istoriei teritorial-administrative ale Arcului Intracarpatic.”
Au urmat discuții asupra temelor administrative, s-au expus problemele pastorale ale slujirii preoțești contemporane, necesitatea implicării tinerilor în viața Bisericii, precum și responsabililitatea liturgică a slujitorilor lui Dumnezeu, oglindă a cerului pe pământ.
Preasfinția Sa a binecuvântat demersurile duhovnicești misionare-pastorale, cu toate implicațiile lor, ale părinților slujitori, îndemnând la statornicie și dreaptă valorizare a credinței în ochii sufletești ai credincioșilor.