Textul evanghelic despre Genealogia Mântuitorului (Mt. 1, 1-17) este citit în biserici în duminica dinaintea Nașterii Domnului. Scopul textului este cât se poate de clar, prezentarea descendenței regale și a originii divine a Mântuitorului.

Venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu, numit de Profetul Maleahi „Soarele dreptății”, desparte istoria omenirii în două. În sens duhovnicesc, după cum cerul se luminează înainte ca soarele să răsară, așa și Sfântul Evanghelist Matei prin genealogia expusă arată că neamurile la rând au anticipat venirea în lume a Luminii depline.

Sfântul Ioan Gură de Aur a subliniat în scrierile sale* profunzimea duhovnicească a acestei pericope.

Multora li se pare că Evanghelia este ușor de înțeles și că numai profeții sunt grei. Această părere pot să o aibă numai cei care nu-și dau seama de adâncimea ideilor cuprinse în Evanghelie.

Așadar, iată câteva dintre explicațiile Sfântului Ioan Gură de Aur cu privire la anumite particularități prezente în text.

1. Genealogia este intitulată „Cartea neamului lui Iisus Hristos”

Această denumire generică nu este deloc întâmplătoare. Astfel, Sfântul Evanghelist Matei plasează nașterea Mântuitorului Iisus Hristos în centrul istoriei lumii.

„Pentru că nașterea lui Iisus este capul întregii iconomii a Mântuirii, pentru că este începutul și rădăcina tuturor bunătăților date nouă”.

 2. Fiul lui David și al lui Avraam

„Este mult mai greu pentru mintea omenească să înțeleagă că Dumnezeu s-a făcut om, decât să înțeleagă ca omul să ajungă fiu al lui Dumnezeu. Așadar, când auzi că Fiul lui Dumnezeu este Fiu al lui David și al lui Avraam, nu te îndoi că și tu, fiu al lui Adam, vei fi fiu al lui Dumnezeu. Că Fiul lui Dumnezeu, nu S-ar fi smerit în zadar și în deșert atât de mult, dacă n-ar fi vrut să ne înalțe și pe noi. S-a născut după trup, ca tu să te naști după Duh”.

3. „Din casa și din neamul lui David”

„Legea interzicea nu numai căsătoriile cu cineva din altă seminție, dar chiar și cu cineva din altă familie, adică de alt neam. Deci dacă raportăm cuvintele de la Luca ‹din casa și neamul lui David› la Fecioară, am răspuns la întrebare; dacă le raportăm la Iosif avem același răspuns, anume că Iisus era din neamul lui David. Dacă Iosif era ‹din casa și din neamul lui David›, apoi legea îl obliga să nu ia familie din altă casă și din alt neam, ci din acela din care era și el”.

4. De ce Evanghelistul nu a făcut genealogia Fecioarei?

„Nu era obiceiul la iudei să se facă genealogia femeilor. Deci, ca să țină obiceiul iudaic și să nu se pară că de la primele cuvinte ale Evangheliei nu se spune adevărul și totuși să ne facă nouă cunoscută Fecioara.”

„Matei a făcut genealogia logodnicului ei și a arătat că (ea) era din casa lui David”.

 5. Mântuitorul, descendent al păcătoșilor

Matei nu îi include numai pe drepții din neamul lui Iisus în genealogie, pentru ca prin aceasta să arate faptul că Iisus a venit să vindece întreaga lume de păcat. După cum afirmă Sfântul Evanghelist Luca: „Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut” (Luca 19, 1).

„Când fac genealogia lui Dumnezeu întrupat, trebuie nu numai să n-o ascund, ci s-o spun în auzul tuturora spre a arăta puterea lui Dumnezeu și purtarea Sa de grijă. Că pentru asta a venit Hristos pe pământ, nu ca să fugă de ocările noastre, ci să le nimicească”.

6. Străbunicele Mântuitorului

„A amintit și de Rut și de Rahav, una de alt neam, iar alta o desfrânată, ca să afli că Iisus a venit să dezlege toate păcatele noastre. Că a venit ca doctor, nu ca judecător. După cum strămoșii lui Iisus s-au căsătorit cu femei desfrânate, tot așa și Dumnezeu s-a unit cu firea omenească cea desfrânată”.

„Evanghelistul Matei a întocmit genealogia și a vorbit de aceste femei pentru ca, prin toate acestea, să rușineze pe iudei și să-i convingă să nu se mai laude. Rut prin urmașii săi, a născut pe David, marele împărat; iar David nu se rușinează de strămoșii săi”.

7. Trei grupe a câte 14 generații                 

Cele trei grupe de strămoși subliniază prezența constantă și fidelă a lui Dumnezeu în istoria poporului iudeu.

„Matei a împărțit toate generațiile în trei grupe, ca să arate că iudeii nu s-au făcut mai buni chiar dacă li s-a schimbat forma de guvernământ; au fost tot atât de păcătoși și când au fost guvernați de aristocrați, și când au fost guvernați de stăpânitori, și când au fost guvernați de oligarhi; n-au ajuns mai virtuoși”.

8. Robia babiloniană așezată în rândul generațiilor

„Evanghelistul amintește şi de robia babilonică; şi bine face, pentru a ne arăta că iudeii n-au ajuns mai înțelepți nici când au fost luați robi. Prin urmare, oricum ai privi lucrurile, vezi că era absolut necesară venirea lui Hristos”.

„După părerea mea, evanghelistul a socotit ca generație și timpul robiei babilonice, precum și pe Hristos însuși, unindu-L cu noi în totul […] și pentru a arăta că iudeii n-au ajuns mai înțelepți nici când au fost luați robi”.

*„Scrieri, Partea a treia: Omilii la Matei”, Colecția PSB, vol. 23, trad. Pr. D. Fecioru, EIBMBOR, București 1994.

Basilica.ro